Cheltuielile statului cu salariile din sectorul bugetar vor ajunge la 12% din PIB în anul 2022, ceea ce înseamnă jumătate din veniturile colectate la bugetul de stat, potrivit proiectului de salarizare, a declarat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Este nesustenabil, pentru că la buget nu ar mai rămâne resurse pentru aproape nimic, a adăugat acesta, într-o declarație acordată Agerpres.
„Se dorește o creștere substanțială a salariilor în sectorul bugetar. Acum ponderea lor este de 8,4% din PIB, iar proiecțiile arată că aceasta va fi 10% din PIB în anul 2020 și de 12% în 2020, de departe cea mai mare alocare făcută vreodată în România și ar fi peste media europeană”, a spus el, referindu-se la efectele proiectului de salarizare unitară prezentat de Liviu Dragnea.
„Noi chiar și la 8,4% din PIB alocare înseamnă că alocăm către salariile din sectorul bugetar 32% din veniturile colectate. Ar urma ca în 2022 aproape jumătate din ce colectăm să meargă către salariile din sectorul bugetar, ceea ce ar fi de departe cea mai mare cotă și este ceva nesustenabil, nerealist, pentru că nu ar mai rămâne resurse pentru aproape nimic”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.
În opinia sa, creșterea colectării este și mai stringentă în această situație – în momentul de față, veniturile colectate reprezintă doar 25% din PIB, mult sub media europeană de 40%.
Reamintim că actuala coaliție de guvernare va depune săptămâna viitoare la Parlament un proiect al legii salarizării unitare din sistemul public.
Proiectul a fost prezentat de Liviu Dragnea, a cărui semnătură figurează pe document, și conține grilele cu salariile la care ar urma să se ajungă în anul 2022.
În 2022, salariul minim pe economie ar urma să fie de 2.500 de lei, potrivit proiectului. Niciun oficial nu a explicat baza acestor estimări care presupun creșterea salariului minim de la 1.750 de lei în 2020, la 2.500 lei în numai 2 ani.
Potrivit proiectului, medicii și asistentele vor primi de la 1 ianuarie 2018 salariile ce le-ar reveni în 2022, pentru că li se vor calcula coeficienții din grilă la valoarea salariului minim din 2022.
De asemenea, tot de la 1 ianuarie 2018, demnitarii (aleșii – parlamentari, primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene- și cei numiți în fruntea unor instituții importante), deoarece coeficienții li se vor aplica la salariul minim în vigoare (1.450 acum, 1.510 lei anul viitor, 1.750 de lei în 2020 etc.)
Profesorii și învățătorii vor beneficia de o majorare cu 50% a salariilor, tot de anul viitor, urmând ca ulterior să mai primească un sfert din diferența până la valoarea din grilă.
Restul salariaților din sistemul public vor ajunge în poziția din grilă abia în 2022, după creșteri anuale treptate.
