Structura actuală a bugetului este neprietenoasă creşterii economice pe termen lung atât din punct de vedere al veniturilor cât şi din cel al cheltuielilor, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, la conferinţa Triunghiul „Fiscalitatea 2019 – Economia reală – Buget”, organizată luni de cursdeguvernare.ro.
Pe partea de venituri, măsurile fiscale adoptate în ultimii ani au redus taxe a căror impact este neutru şi au majorat contribuţii „prietenoase”, care nu au un impact negativ asupra creşterii economice, în vreme ce pe partea de cheltuieli, singurele cu efect de stimulare a economiei, respectiv investiţiile publice au fost reduse la minime istorice, a explicat Dumitru.
„Pe partea de venituri, din literatura de specialitate, ar trebui să ai un accent mai mare pe impozite indirecte care înseamnă TVA şi accize şi care nu sunt foarte distorsionare pentru creşterea economică pe termen lung, impozit pe proprietate, venit şi taxe de mediu. În acelaşi timp, accent mai redus pe impozitul pe profit şi contribuţii sociale. Atunci când doreşti stimularea creşterii economice pe termen lung sunt mai potrivite reducerea impozitului pe profit şi a contribuţiilor. Reducerea de TVA ne ajută pe termen scurt, este un foc de paie, stimulează activitatea economică pe termen scurt, dar nu ajută prea mult pe termen lung. Dacă vrei o contribuţie pe termen lung mai potrivită ar fi fost o reducere de contribuţii sociale”, a spus preşedintele Consiliului Fiscal.
Mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat a mascat o creştere a acestora
„Noi în buget astăzi, după ultimele decizii, aş menţiona, scăderea TVA şi creşterea CAS, pentru că foarte mulţi au scăpat lucrul acesta. De fapt CAS-ul nu a scăzut anul acesta, de la 39,25% la 37,25%. Cota într-adevăr a scăzut, dar la o bază inflatată cu 20% artificial, 39,25% de dinainte nu e comparabil cu 37,25% de astăzi. În termeni comparabili, noi avem astăzi 44,7%.CAS-uri au crescut foarte mult, nu au scăzut şi s-a eliminat şi plafonarea bazei de impozitare”, a punctat Dumitru.
Alte măsuri care sprijină creşterea economică pe termen lung îmbunătăţirea colectării, lărgirea bazei de impozitare şi eliminarea excepţiilor.
De cealaltă parte, a cheltuielilor publice, guvernele au ales să le majoreze pe cele cu impact negativ asupra avansului Produsului Intern Brut (PIB).
„Pe partea de cheltuieli creştere economică pe termen lung generează doar cheltuiala cu investiţiile. O creştere de salarii în sectorul public are un impact neutru, consumul public, aşa-numitele bunuri şi servicii şi transferurile sociale au un impact negativ”, a explicat Dumitru.
În 2018, cheltuielile cu salariile vor urca la 10,8% în acest an, cel mai ridicat nivel din istorie, iar tendinţa rămâne de creştere. „Niciodată România nu a avut cheltuieli salariale ca procent din PIB mai mari decât acum”.
În ceea ce priveşte evoluţia deficitelor, preşedintele Consiliului Fiscal a arătat că soldul structural al bugetului pubic şi al contului curent din România a rămas în continuare într-o zonă de vulnerabilitate, în care se aflau multe state europene înainte de criză. Dacă însă multe dintre acestea au migrat către poziţii mai stabile, România a rămas într-o poziţie nefavorabilă.
Urmărește-ne pe Google News
