Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

Ionuţ Dumitru: De ce politica fiscal bugetară a ultimilor ani e ”neprietenoasă” cu creșterea economică sustenabilă

de Alexandra Pele , 26.11.2018

Structura actuală a bugetului este neprietenoasă creşterii economice pe termen lung atât din punct de vedere al veniturilor cât şi din cel al cheltuielilor, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, la conferinţa Triunghiul „Fiscalitatea 2019 – Economia reală – Buget”, organizată luni de cursdeguvernare.ro.

Pe partea de venituri, măsurile fiscale adoptate în ultimii ani au redus taxe a căror impact este neutru şi au majorat contribuţii “prietenoase”, care nu au un impact negativ asupra creşterii economice, în vreme ce pe partea de cheltuieli, singurele cu efect de stimulare a economiei, respectiv investiţiile publice au fost reduse la minime istorice, a explicat Dumitru.

„Pe partea de venituri, din literatura de specialitate, ar trebui să ai un accent mai mare pe impozite indirecte care înseamnă TVA şi accize şi care nu sunt foarte distorsionare pentru creşterea economică pe termen lung, impozit pe proprietate, venit şi taxe de mediu. În acelaşi timp, accent mai redus pe impozitul pe profit şi contribuţii sociale. Atunci când doreşti stimularea creşterii economice pe termen lung sunt mai potrivite reducerea impozitului pe profit şi a contribuţiilor. Reducerea de TVA ne ajută pe termen scurt, este un foc de paie, stimulează activitatea economică pe termen scurt, dar nu ajută prea mult pe termen lung. Dacă vrei o contribuţie pe termen lung mai potrivită ar fi fost o reducere de contribuţii sociale”, a spus preşedintele Consiliului Fiscal.

Mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat a mascat o creştere a acestora

“Noi în buget astăzi, după ultimele decizii, aş menţiona, scăderea TVA şi creşterea CAS, pentru că foarte mulţi au scăpat lucrul acesta. De fapt CAS-ul nu a scăzut anul acesta, de la 39,25% la 37,25%. Cota într-adevăr a scăzut, dar la o bază inflatată cu 20% artificial, 39,25% de dinainte nu e comparabil cu 37,25% de astăzi. În termeni comparabili, noi avem astăzi 44,7%.CAS-uri au crescut foarte mult, nu au scăzut şi s-a eliminat şi plafonarea bazei de impozitare”, a punctat Dumitru.

Alte măsuri care sprijină creşterea economică pe termen lung îmbunătăţirea colectării, lărgirea bazei de impozitare şi eliminarea excepţiilor.

De cealaltă parte, a cheltuielilor publice, guvernele au ales să le majoreze pe cele cu impact negativ asupra avansului Produsului Intern Brut (PIB).

„Pe partea de cheltuieli creştere economică pe termen lung generează doar cheltuiala cu investiţiile. O creştere de salarii în sectorul public are un impact neutru, consumul public, aşa-numitele bunuri şi servicii şi transferurile sociale au un impact negativ”, a explicat Dumitru.

În 2018, cheltuielile cu salariile vor urca la 10,8% în acest an, cel mai ridicat nivel din istorie, iar tendinţa rămâne de creştere. „Niciodată România nu a avut cheltuieli salariale ca procent din PIB mai mari decât acum”.

În ceea ce priveşte evoluţia deficitelor, preşedintele Consiliului Fiscal a arătat că soldul structural al bugetului pubic şi al contului curent din România a rămas în continuare într-o zonă de vulnerabilitate, în care se aflau multe state europene înainte de criză. Dacă însă multe dintre acestea au migrat către poziţii mai stabile, România a rămas într-o poziţie nefavorabilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Defictul de cont curent al României a crescut cu peste 19% la 9 luni. Datoria crește, investițiile străine scad

Adrian N Ionescu

Contul curent al balanţei de plăţi a României a înregistrat un deficit de 8,103 miliarde de euro în primele nouă luni din 2019, în creştere… Mai mult

Stiri

A patra lună pe minus pentru producția industrială

Marin Pana

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în septembrie 2019 a patra lună la rând de scădere semnificativă a producției industriale (valori ajustate după… Mai mult

Stiri

Coșul minim pentru trai decent: 5.918 lei pe lună pentru doi adulți și un copil

Vladimir Ionescu

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent era în luna septembrie de 6.954 lei, pentru o familie formată din doi adulți și doi… Mai mult

Stiri

Transelectrica a semnat primele contracte de conexiune europeană co-finanțate de UE

Adrian N Ionescu

Operatorul magistralelor naționale de transport de electricitate, Transelectrica (TEL), a semnat contracte de execuție în valoare a de aproape 357 milioane de lei, pentru 3… Mai mult

Stiri

Difteria, pe granița cu România – focare ale bolii eradicate acum 40 de ani a apărut în Ucraina

Mariana Bechir

La 40 de ani după ce a fost eradicată în România, există riscul apariției unor cazuri de difterie ținând cont că autoritățile din Ucraina au… Mai mult

Stiri

Gazprom anunță disponibilitatea de a trimite gaze prin Ucraina pentru Republica Moldova

Adrian N Ionescu

Gazprom este gata să folosească rutele ucrainiene de transport al gazelor naturale, pentru aprovizionarea Republicii Moldova în următorii trei ani, potrivit unui anunț al Moldovagaz.… Mai mult

Stiri

Ministerul de Externe a retras de la CEDO observațiile fostului agent guvernamental, care îl favorizau pe Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a dispus  retragerea argumentației pe care fostul agent guvernamental Viorel Mocanu a depus-o la CEDO în favoarea lui Liviu Dragnea.… Mai mult