Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

Ionuţ Dumitru: De ce politica fiscal bugetară a ultimilor ani e ”neprietenoasă” cu creșterea economică sustenabilă

de Alexandra Pele , 26.11.2018

Structura actuală a bugetului este neprietenoasă creşterii economice pe termen lung atât din punct de vedere al veniturilor cât şi din cel al cheltuielilor, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, la conferinţa Triunghiul „Fiscalitatea 2019 – Economia reală – Buget”, organizată luni de cursdeguvernare.ro.

Pe partea de venituri, măsurile fiscale adoptate în ultimii ani au redus taxe a căror impact este neutru şi au majorat contribuţii “prietenoase”, care nu au un impact negativ asupra creşterii economice, în vreme ce pe partea de cheltuieli, singurele cu efect de stimulare a economiei, respectiv investiţiile publice au fost reduse la minime istorice, a explicat Dumitru.

„Pe partea de venituri, din literatura de specialitate, ar trebui să ai un accent mai mare pe impozite indirecte care înseamnă TVA şi accize şi care nu sunt foarte distorsionare pentru creşterea economică pe termen lung, impozit pe proprietate, venit şi taxe de mediu. În acelaşi timp, accent mai redus pe impozitul pe profit şi contribuţii sociale. Atunci când doreşti stimularea creşterii economice pe termen lung sunt mai potrivite reducerea impozitului pe profit şi a contribuţiilor. Reducerea de TVA ne ajută pe termen scurt, este un foc de paie, stimulează activitatea economică pe termen scurt, dar nu ajută prea mult pe termen lung. Dacă vrei o contribuţie pe termen lung mai potrivită ar fi fost o reducere de contribuţii sociale”, a spus preşedintele Consiliului Fiscal.

Mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat a mascat o creştere a acestora

“Noi în buget astăzi, după ultimele decizii, aş menţiona, scăderea TVA şi creşterea CAS, pentru că foarte mulţi au scăpat lucrul acesta. De fapt CAS-ul nu a scăzut anul acesta, de la 39,25% la 37,25%. Cota într-adevăr a scăzut, dar la o bază inflatată cu 20% artificial, 39,25% de dinainte nu e comparabil cu 37,25% de astăzi. În termeni comparabili, noi avem astăzi 44,7%.CAS-uri au crescut foarte mult, nu au scăzut şi s-a eliminat şi plafonarea bazei de impozitare”, a punctat Dumitru.

Alte măsuri care sprijină creşterea economică pe termen lung îmbunătăţirea colectării, lărgirea bazei de impozitare şi eliminarea excepţiilor.

De cealaltă parte, a cheltuielilor publice, guvernele au ales să le majoreze pe cele cu impact negativ asupra avansului Produsului Intern Brut (PIB).

„Pe partea de cheltuieli creştere economică pe termen lung generează doar cheltuiala cu investiţiile. O creştere de salarii în sectorul public are un impact neutru, consumul public, aşa-numitele bunuri şi servicii şi transferurile sociale au un impact negativ”, a explicat Dumitru.

În 2018, cheltuielile cu salariile vor urca la 10,8% în acest an, cel mai ridicat nivel din istorie, iar tendinţa rămâne de creştere. „Niciodată România nu a avut cheltuieli salariale ca procent din PIB mai mari decât acum”.

În ceea ce priveşte evoluţia deficitelor, preşedintele Consiliului Fiscal a arătat că soldul structural al bugetului pubic şi al contului curent din România a rămas în continuare într-o zonă de vulnerabilitate, în care se aflau multe state europene înainte de criză. Dacă însă multe dintre acestea au migrat către poziţii mai stabile, România a rămas într-o poziţie nefavorabilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Fac apel la calm, să se respecte normele de igienă

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult

Stiri

Gazele din Marea Neagră: OMV reclamă nevoia unui „consorțiu stabil” pentru Neptun Deep

Adrian N Ionescu

„În cazul marelui nostru proiect de gaze, Guvernul român se mișcă în direcția corectă, dar avem nevoie de un consorțiu stabil”, anunță Rainer Seele (foto),… Mai mult