duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 mai, 2013

Consiliul Investitorilor Străini face un nou set de recomandări Guvernului pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, printre care revenirea TVA de la 24% la 19%, scăderea contribuțiilor la asigurările sociale, eliminarea obligativității plății TVA la încasarea facturii.

Recomandările CIS sunt incluse în Cartea Albă a Consiliului pe anul 2013. 

(Descarcă de AICI Cartea Albă a Consiliului Investitorilor Străini 2013)

Fiscalitate

  • Cota unică de impozitare de 16% pentru veniturile obținute de persoanele fizice și juridice rămâne un aspect al sistemului fiscal românesc atractiv pentru investitori. Este necesară scutirea totală de la plată a impozitului pe profitul reinvestit.
  • Economia și, prin urmare, bugetul de stat, ar beneficia dacă această cotă de TVA ar fi redusă la 19%, cum era inițial.
  • Pentru a reduce evaziunea fiscală în materie de TVA ar trebui micșorată cota de TVA pentru alimentele de bază, fructe și legume.
  • O altă măsură bine-venită legată de TVA ar fi reintroducerea amânării plății TVA pentru importurile din afara UE până când bunurile ajung la utilizatorul final.
  • Nou-introdusul sistem de TVA la încasare, care aduce beneficii pentru unii contribuabili, produce totuși dificultăți unor contribuabili neeligibili, care nu pot pretinde drepturi de deducere privind tranzacțiile similare cu cele ale contribuabililor eligibili. Prin urmare, sistemul ar trebui să fie opțional, iar contribuabilii neeligibili ar trebui să aibă drepturi depline de deductibilitate. FIC mai recomandă eliminarea restricționării dreptului de deducere a TVA pentru tranzacțiile pe care contribuabilii neeligibili le au cu partenerii eligibili.
  • În cazul rambursărilor de TVA, statul să fie obligfat, din oficiu, la plata de dobânzi, dacă întârzie efectuarea plăților.
  • FIC recomandă ca nivelul contribuțiilor de asigurări sociale să fie redus.contribuțiile de asigurări sociale se mențin ridicate în comparație cu beneficiile pe care le aduc. Ele reprezintă o cheltuială semnificativă pentru angajatori, ceea ce poate reprezenta un obstacol în realizarea de investiții în România. Reducerea contribuțiilor în continuare ar stimula investițiile, ar încuraja companiile să facă angajări, ducând în final la creșterea veniturilor bugetelor de asigurări sociale.
  • Profiturile realizate din câștiguri pe piața de capital de către fonduri de investiții străine ar trebui să fie scutite în întregime de la plata impozitului în România, iar legislația ar trebui să specifice clar acest lucru.
  • Sancțiunile aplicate în cazul evaziunii fiscale ar trebui înăsprite. În plus, ar trebui să se facă publică o listă a contribuabililor cu arierate

Codul Muncii

  • În privința Codului muncii, CIS cere noi modificări ale legii, astfel încât patronii să-i poată sancționa pe salariații care nu prestează orele suplimentare convenite.

Sănătate

  • În domeniul sănătății, CIS vrea măsuri țintite pentru prevenirea îmbolnăvirilor. În prezent, sistemul sanitar românesc nu pune suficient accent pe prevenția și depistarea precoce a bolilor care ar putea avea un impact major asupra sănătății sau pe principalii factori determinanți ai poverii bolii. Ar trebui alocat un nivel adecvat de finanțare pentru programele de prevenție.
  • CIS mai recomandă ca medicii să fie scoși din grilele de salarizare a persoanlului bugetar, pentru a putea fi plătiți mai bine în unitățile medicale de stat.
  • Taxa de clawback, aplicată companiilor farmaceutice, ar trebui revizuită, pentru a o face mult mai previzibilă și echitabilă, luând în considerare, de asemenea, decizia Curții Constituționale. Taxa ar trebui aplicată pe veniturile plătitorului și nu ale altor persoane juridice. Fondurile atrase din contribuția clawback ar trebui utilizate exclusiv pentru a suplimenta bugetul de medicamentele.

Fonduri europene

  • Având în vedere termenul foarte scurt rămas pentru absorbția de instrumente structurale alocate României pentru perioada 2007-2013, trebuie acordată o atenție deosebită implementării proiectelor mari care ar avea drept rezultat un nivel maxim de absorbție, iar proiectele de infrastructură sunt un candidat natural.
  • Trebuie dezvoltate mecanisme speciale de monitorizare pentru a asigura progresul facil și eficient al marilor proiecte, deoarece acestea pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra stabilității și creșterii economice în general.
  • Este necesară reducerea perioadei de timp pentru procesul de evaluare și selectare a proiectelor, precum și încheierea mai rapidă a finanțărilor și contractelor, ceea ce se poate realiza prin simplificarea procedurilor relevante, precum și prin posibila extindere a categoriilor eligibile de costuri.
  • FIC recomandă, de asemenea, folosirea de forme rapide de decontare – admise de altfel de regulamentele europene19 „plăți în bloc” și „tarife fixe” pentru a ușura procesul de rambursare extrem de birocratic.
  • Trebuie îmbunătățită capacitatea administrativă a instituțiilor responsabile cu managementul programelor operaționale, prin adoptarea de instrumente adecvate de management al performanței și asigurarea unui mecanism motivațional adecvat, instruirea și certificarea personalului, precum și prin analizarea opțiunii de a se folosi mai mult expertiză independentă pentru cele mai solicitante și mai complexe activități.

Alte măsuri pentru mediul de afaceri

  • Ar trebui să se adopte o lege a holdingurilor pentru a permite crearea de structuri corporative care să elimine dubla impozitare a dividendelor și să permită compensarea profitului și a pierderilor în cadrul unui grup. Acest lucru ar stimula înființarea de holdinguri în România și ar descuraja migrarea acestora către paradisurile fiscale.
  • Continuarea creșterii ratei de contribuție la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) cu 0,5 puncte procentuale pe an, de la 4% în 2013 la 6% în 2016, precum și extinderea în continuare a deductibilității fiscale aplicabile contribuțiilor angajatorilor la fondurile de pensii facultative (Pilonul III) de la 400 EUR / an în prezent la 1.000 EUR / an.



Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: