Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Europa

Buget UE 2021-2027: Toți liderii vor Acord rapid, dar nimeni nu face concesii. Poziția de negociere a României

În pregătirea summit-ului special convocat pe 20 februarie de către Consiliul European, președintele Charles Michel (foto) încearcă să obțină un acord prealabil asupra dimensiunii și… Mai mult

07.02.2020

Cronicile

Investiţiile străine: criza ne-a aruncat cu 8 ani înapoi. Ce soluţii de atragere a investitorilor nu au fost încă epuizate

de Marin Pana 18.9.2011

După ce au consemnat valori relativ reduse, investiţiile străine directe (ISD) au crescut la peste 5 miliarde euro în 2004 şi 2005, au marcat un nivel excepţional în 2006, când privatizarea BCR a amplificat considerabil rezultatul anual, şi au continuat să urce până la un maxim de aproape 9,5 miliarde euro în 2008. Criza a adus diminuarea dramatică a sumelor intrate în ţară. Doar 37% în 2009 şi 28% în 2010 faţă de anul de vârf 2008.

Evolutia investiţiilor straine directe (ISD) atrase de România, 2004-2010 (milioane euro)


Aproape jumătate din investiţii s-au făcut în intermedieri financiare, construcţii şi comerţ

În ce priveşte structura ISD pe sectoare de activitate:

  • 41,3% din bani s-au îndreptat spre industrie ( 4,4% ind. extractivă, 31,3% industria prelucrătoare şi 5,6% în energie electrică, gaze şi apă )
  • 20,5% în intermedieri financiare şi asigurări
  • 12,6% în construcţii şi tranzacţii imobiliare
  • 12,4% în comerţ
  • 6,7% în tehnologia informaţiei şi comunicaţii
  • 3,3% în activităţi tehnice, ştiinţifice, administrative şi servicii suport
  • 1,4% în agricultură
  • 1% în transporturi
  • 0,4% în hoteluri şi restaurante
  • 0,4% în alte activităţi

ISD în industria prelucrătoare s-au îndreptat cu precădere spre metalurgie (6,9%), alimente, băuturi, tutun (4,6%), industria extractivă (4,4%), prelucrarea ţiţeiului şi produse chimice (4,3%), mijloace de transport (4%) şi ciment, sticlă, ceramică (3,6%).

Cu ponderi mai mici figurează industria de maşini, utilaje şi echipamente (2%), fabricarea produselor din lemn (1,8%), zona de textile, confecţii, pielărie (1,6%), fabricarea calculatoarelor şi altor produse electronice şi optice (1,4%), celorlalte ramuri revenindu-le cumulat un rest de 1,1% din total.

Stocul ISD se situa la momentul acestei statistici (1 ianuarie 2009) la 48,8 miliarde euro. Între timp, el a trecut de 50 miliarde euro, dar structura nu s-a schimbat semnificativ. Agenţia Română pentru Investiţii Străine are în curs de revizuire datele pentru 2010.

Estimare pe 2011: doar 20% din intrările pe 2008

Situaţia pe 2011 se prezintă după cum urmează:


Se observă valori lunare extrem de mici, iar tentativa de revenire din mai –iunie a fost anulată la începutul verii.

Dacă se continuă pe aceeaşi linie cu intrările de capital, finalul acestui an ne va găsi cu un stoc pe 2011 situat aproape exact la nivelul anului 2003, cu 1,9 miliarde euro. Adică numai o cincime din banii intraţi în ţară în 2008.

Trebuie precizat, totuşi, că situaţia nu este una singulară în regiune, Bulgaria suferind şi ea exact de aceeaşi reducere cu 80% a investiţiilor străine directe.

Definiţii necesare pentru a înţelegerea evoluţiei ISD

Tipurile investiţiilor străine directe:

· Greenfield: înfiinţarea de întreprinderi de către sau împreună cu investitori

străini (investiţii pornite de la zero);

· Fuziuni şi achiziţii : preluarea integrală sau parţială de întreprinderi de către investitori străini de la rezidenţi;

· Dezvoltare de firme : majorarea deţinerilor de capital ale investitorilor străini în întreprinderi investiţie străină directă .

Fluxul de ISD se compune din participaţiile nete ( participaţiile diminuate cu valoarea pierderilor înregistrate) şi creditul net primit de întreprinderi de la firma-mamă din străinătate.

Soldul ISD se compune din adăugarea la valoarea iniţială de sold din anul “x” a fluxului net înregistrat ulterior şi a efectului reevaluărilor de curs valutar şi active.

Astfel, de exemplu, la 1 ianuarie 2009, participaţiile la capital reprezentau 71,5% din sold iar creditul net 28,5% din soldul ISD, după ce în 2008 cele două componente au avut ponderi aproiape egale.

Cheia problemei: creşterea exportului nu acoperă scăderea interesului investitorilor străini

Gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin investiţii străine directe este un indicator de bază pentru stabilitatea financiară. Nu contează atât soldul negativ al schimburilor externe, cât posibilitatea de a fi acoperit tot din surse externe.

Acest indicator a variat puternic în ultimii ani.

De la 41,9% în 2007, a urcat la 53,5% în 2008, pe fondul unui necesar foarte mare de finanţare, rezultat al unui deficit de circa 13% din PIB.

Deficitul a fost ajustat puternic, spre 4% în 2009, astfel încât intrările de ISD, chiar şi considerabil scăzute, au acoperit necesarul în proporţie de 96,9%. Din păcate, în 2010 ISD au mai reprezentat doar 50,3% din deficitul contului curent, pentru ca pe primele luni din 2011 să se înregistreze o valoare foarte scăzută, de doar 39,1%. Asta înseamnă că, deşi performanţa comerţului exterior s-a îmbunătăţit considerabil, interesul scăzut al investitorilor străini şi aversiunea la risc nu au asigurat acoperirea necesarului de finanţare externă.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au înregistrat de la începutul acestui an un flux net de 1105 milioane euro, cu 30,5% sub cel din perioada ianuarie-iulie 2010, din care participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 682 milioane euro, iar creditele intra-grup 423 milioane euro.

Soluţiile care încă n-au fost epuizate

Măsurile clasice de atragere a investiţiilor străine pe partea de reducere a fiscalităţii au cam fost încercate şi se apropie de epuizare:

  • a fost introdusă cota unică de 16%
  • a fost diminuată cota impozitului pe profit
  • au fost scăzute cotribuţiile sociale
  • au fost extinse o serie de deductibilităţi
  • în unele cazuri au fost oferite facilităţi punctuale

Cu toate acestea, deja avem ţări în regiunea din care facem parte cu niveluri mai scăzute ale impozitării profitului sau salarii mai scăzute, ceea ce ne reduce atractivitatea prin comparaţie cu alte state. Este şi motivul pentru care accentul nu poate fi deplasat decât de la cantitate la calitate.

Asta înseamnă revenirea la îmbunătăţirea mediului de afaceri, cu diminuarea procedurilor birocratice şi reducerea numărului de taxe şi impozite percepute, flexibilizarea raporturilor de muncă şi o dezvoltare mult mai rapidă a infrastructurii, fără de care toate avantajele pe care le mai avem nu pot compensa problemele apărute la aprovizionarea cu materii prime şi livrarea produselor finite.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.9.2011

4 comentarii

  1. adrian_hora
    19.9.2011, 10:37 am

    Sa creasca redevanta la petrom de ex., adica in congo se poate dar la noi nu se poate??
    Deschideti piata pentru micul producator, asta ar reduce importurile de produse agroalimentare, daca se vrea se poate.

    • Cristian Grosu
      19.9.2011, 2:19 pm

      da, dar mă tem că nu-i de ajuns. Kapital! singura noastră şansă sunt banii de afară – în ACEST moment toate celelalte nu pot produce efecte decât pe termen mediu şi lung (de fapt, asta ne şi învaţă criza asta).

  2. Analiză Coface / România 2012 – puncte tari și puncte slabe: creștere, exporturi, costul finanțării, investiții directe » CursDeGuvernare.ro
    1.10.2012, 1:47 pm

    […] Incertitudinea din zona euro, aversiunea față de risc a investitorilor și instabilitatea politică au contribuit la înjumătățirea investițiilor străine directe (ISD) în raport cu anul 2011. Or, în 2011, nivelul consemnat al ISD a fost cu 80% mai redus față de anul 2008. […]

  3. Ce Nu se dezbate în campania electorală / 1) Mediul de afaceri – trei teme evitate » CursDeGuvernare.ro
    20.11.2012, 1:59 pm

    […] (Citește și: ”Investiţiile străine: criza ne-a aruncat cu 8 ani înapoi. Ce soluţii de atrage… […]

Lăsați un comentariu


Stiri

9 universități românești în topul Times Higher Education Emerging Economies – ASE, trend ascendent

Vladimir Ionescu

Nouă universități din România au intrat în topul Times Higher Education Emerging Economies, pe locurile 200+. Prima universitate clasată în top este Universitatea Babeș-Bolyai din… Mai mult

Stiri

PSD boicotează votul de investitură al Guvernului Orban 2 – decizie unanimă a CEx

Vladimir Ionescu

Conducerea PSD au votat miercuri, în unanimitate, în ședința CEx să boicoteze ședința de plen programată luni, în care ar fi trebuit să fie dat… Mai mult

Europa

Document al Comisiei: Transporturile din UE își vor reduce la jumătate dependența de petrol abia în 2050

Iulian Soare

În pofida obiectivului declarat de a decarboniza transporturile și a actelor promovate de Comisia Europeană pentru a stimula acest lucru, sectorul transporturilor va rămâne puternic… Mai mult

Stiri

PNL merge pe mâna lui Mihai Chirica la alegerile pentru Primăria Iași

Razvan Diaconu

Mihai Chirica a confirmat, miercuri, că va candida la alegerile locale din partea PNL, după ce anterior au apărut informații pe surse că liderii PNL… Mai mult

Stiri

Acționarii combinatului de la Galați promit investiţii de un miliard de euro

Adrian N Ionescu

GFG Alliance s-a angajat să investească un miliard de euro pentru a moderniza combinatul siderurgic de la Galați, în scopul reducerii emisiilor şi al creșterii… Mai mult

Stiri

Știați că inclusiv Fiscul poate cere acces la informațiile despre clienți, relații de afaceri și tranzacții?

AVOCATNET

Accesul organului fiscal central la informații privind combaterea spălării banilor este prevăzut în procedura fiscală de la finele lui 2018. Practic, în anumite condiții, băncile,… Mai mult

Europa

România a avut cea mai mare rată de creştere în construcţii din UE în Trimestrul 4 / 2019

Adrian N Ionescu

Constructorii români au profitat de vremea bună şi de creșterea salariului minim și au înregistrat de departe cele mai mari creșteri ale producției în ultimul… Mai mult