În primul semestru al anului, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 41.596,7 milioane lei, valoare mai mare cu 1,5% în termeni nominali, comparativ cu S1 2019, potrivit datelor publicate de INS.
Ajustarea cu indicele de preț utilizat la calculul PIB (3,1) ar duce la un rezultat ușor negativ (-1,6%) dar mult mai bun decât performanța economică de ansamblu (-4,6%).
Rezultatul pe trimestrul doi al anului curent a fost de 23.509,2 milioane lei în termeni nominali ( creștere de +0,4% față de aceeași perioadă a anului anterior). După ajustarea cu indicele de preț utilizat la PIB ( 2,2) s-ar obține un rezultat în termeni reali ceva mai slab ( -1,8%) dar, de data aceasta, mult mai bun în raport cu scăderea rezultatului economic (-10,5%).
Una peste alta, se poate concluziona că s-au făcut eforturi importante pe partea de investiții într-o perioadă de dificultăți generate de pandemie, în ideea de a se obține o recuperare mai rapidă spre nivelul atins de România în 2019 și reluarea creșterii economice pentru micșorarea decalajelor față de Occident.
Fapt îmbucurător, ritmurile de evoluție sectoriale au fost mai bune la construcții noi (+7% nominal) și utilaje, inclusiv mijloace de transport (+2,3%), alte cheltuieli fiind restrânse cu 21,5% (vezi tabelul).
Necesitatea de noi locuințe a condus la un ritm încă și mai pronunțat în apariția de noi unități locative. Astfel, în prima jumătate a anului au fost date în folosință 29.765 locuințe, cu 2.561 unități peste nivelul din S1 2019. De reținut, avansul s-a mai redus dar s-a păstrat inclusiv în al doilea trimestru, adică în perioada de maxim efect al crizei (cele 14.846 case noi au însemnat +356 locuințe, adică +2,4% față de T2 2019), ceea ce a atenuat contracția PIB.
Totuși, ar merita mai multă atenție fenomenul de concentrare puternică pe zona urbană. Unde, de altfel, regiunea București-Ilfov a asigurat integral sporul la nivel național, cu 2.753 locuințe în plus față de aceeași perioadă din 2019. Prin contrast, numărul de locuințe noi date în folosință pe întreaga zonă rurală a fost în scădere cu 240 de unități.
Investițiile în Comerț și servicii – plusul spectaculos care preia minusurile de la toate celelalte sectoare
În fine, ar fi de semnalat și evoluția în structură a investițiilor făcute pe activități ale economiei naționale. Mai ales în condițiile în care nivelul de ansamblu a foat comparabil, se pot vedea mai ușor care au fost mutațiile în cadrul diverselor ramuri. Lucrurile nu arată prea încurajator, deoarece sectorul de comerț și servicii a preluat peste șase puncte procentuale de la TOATE celelalte activități.
Dincolo de supriza reducerii semnificative a ponderii sectorului de construcții, atenție, în pofida majorării substanțiale a livrărilor de case pentru locuit și a avansului în structura PIB, se poate pune problema ce anume și de unde vom mai comercializa în baza noilor investiții reduse în sectorul productiv. Fie și cu sprijinul venit pe calea unor servicii efectuate într-o proporție importantă către exterior.
