Investiţiile în energia regenerabilă și în infrastructura aferentă trebuie să se tripleze pe parcursul acestui deceniu, până la 4.000 de miliarde de dolari anual, pentru ca ținta de emisii nete zero să aibă șansă să fie atinsă până în 2050, potrivit raportului World Energy Outlook, publicat de Agenția Internațională de Energie.
Sursele de energie regenerabilă vor reprezenta anul acesta peste două treimi din investiţii în noi capacităţi de producţie a energiei, apreciază IEA.
„Cheltuielile publice pentru energia sustenabilă din programele de redresare economică au mobilizat doar o treime din investițiile necesare pentru a plasa sistemul energetic pe o nouă traiectorie, iar cele mai mari deficite sunt în economiile în curs de dezvoltare”, spune raportul IEA.
Marile decalaje dintre ce este nevoie, angajamente și realitate
Scenariul angajamentelor luate de guvernele lumii (Announced Pledges Scenario – APS) presupune dublarea investițiilor în energia curate în acest deceniu, „dar această accelerare nu este suficientă pentru a depăși inertia de astăzi a sistemului energetic”, potrivit sursei citate.
„Mai ales de-a lungul perioadei cruciale până în 2030, țintele acestui scenariu sunt mult sub reducerile de emisii care sunt necesare pentru a permite respectarea traiectoriei spre emisii nete zero (NZE)”, spune raportul citat. NZE ar fi scenariul optim.
Raportul IEA a luat în calcul și un al treilea scenariu de evoluție a investițiilor în energiile regenerabile: scenariul măsurilor aplicate în prezent (Stated Policies Scenario – STEPS), ale cărui reduceri sunt mult sub ale celorlalte.
Diferențele dintre scenarii sunt flagrante pe cele trei categorii de resurse energetice principale: petrol, gaze naturale și regenerabilele solare și eoliene ilustrate în grafice .
Cărbunele are un alt tip de perspectivă: aceea a eliminării mai rapide, respectiv a închiderii capacităților, în ciuda reluării creșteri producției din acest an.
Diferența dintre scăderea prevăzută în scenariul angajamentelor (APS) până în 2030 – 10% și cea din scenariul pentru emisiile nete zero (NZE) – 55% „spune cât de mult trebuie crescută viteza de eliminare a cărbunelui din producția de electricitate”.
„Status quo vs net zero”
Raportul IEA este a doua întreprindere semnificativă pregătită în perspectiva summitului global privind schimbările climatice din noiembrie de la Glasgow.
Un alt raport, cutremurător, publicat acum două luni, a fost catalogat drept „Cod roșu pentru umanitate”. Acetparține Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC).
Un eşec al Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26) din toamnă ar fi „catastrofal, nu există alt cuvânt pentru asta”, a declarat Alok Sharma, președintele COP26 și, totodată ministrul britanic al Mediului.
Avertismentul nu este întâmplător, căci – remarcă și raportul IEA – încă este nevoie de un salt uriaș pentru respectarea promisiunilor Acordului de la Paris din 2015, necesară pentru a limita creșterea temperaturilor la 1,5 grade Celsius față de vremurile preindustriale.
Scenariul necesarului de investiții pentru emisii nete zero (NZE) spune că este nevoie de o reducere a folosirii combustibilor fosili până sub 25% din mixul producției de electricitate, iar ponderea regenerabilelor să crească până la mai mult de două treimi.
Combustibilii fosili – cărbune, gaze naturale și petrol – au reprezentat aproape 80% din aprovizionarea mondială cu energie în 2020 și regenerabile cu doar 12%.
Dacă lumea rămâne pe urmele sale actuale prezentate de scenariul STEPS, temperaturile vor crește cu 2,6C până în 2100.
„Lumea nu investeşte suficient pentru a îndeplini necesităţile viitoare de energie, cheltuielile legate de tranziţie cresc gradual dar rămân mult mai scăzute decât ceea ce este necesar pentru a face faţă majorării cererii de servicii energetice într-un mod sustenabil. Sunt esenţiale semnale clare din partea autorităţilor. Dacă drumul înainte este pavat doar cu bune intenţii, atunci va fi într-adevăr un drum anevoios”, spune raportul IEA.
Agenţia Internaţională a Energiei a devenit principalul organism de consiliere pe probleme energetice al țărilor lumii, după ce a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.
