Miniștrii guvernului Cîțu încă nu au venit cu planuri de restructurare a companiilor de stat din subordine – deși Bugetul se află deja în dezbatere publică și depinde foarte mult de astuparea găurilor negre.
Găuri prin care pierderile sunt tot mai mari: După 6 ani de valori pozitive, profitabilitatea companiilor de stat a intrat brusc, în 2019, în teritoriu negativ.
Ce s-o fi petrecut în 2019 de economia de stat a trecut, în ansamblul ei, pe negativ, tot miniștrii guvernului Cîțu ar trebui să afle și să ne spună.
Consiliul fiscal a publicat în ianuarie 2021 o analiză a performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2019 (an pre-criză), constatând că principalii indicatori economico-financiari ai acestora au suferit ”o deteriorare amplă” pe parcursul anului 2019.
(Citiți și: ”Bugetul 2021 ”întârzie puțin”. Premierul, nemulțumit că nu a primit proiecte de reformă de la ministere”)
Cifrele esențiale desprinse din analiza Consiliului fiscal:
- 827 companii de stat
- 5,5 miliarde lei pierderi totale
- 16,6 miliarde lei arierate totale
Scăderea bruscă – de la Top 5 performanți, la companiile deja falite: întoarcerea în 2019 la pierderile din criza precedentă
Potrivit analizei Consiliului fiscal, profitabilitatea companiilor de stat (profitului net agregat obținut) a reintrat în 2019 în teritoriu negativ, după 6 ani de valori pozitive (2013-2018), înregistrându-se o pierdere netă de ansamblu de 1,8 mld. lei în 2019, deteriorarea rezultatului net față de anul anterior fiind de circa 4,4 mld. lei.
Evoluția negativă a rezultatului net în anul 2019 față de anul 2018 se regăsește atât la nivelul Top 5 cele mai profitabile companii de stat, dar mai ales la nivelul celorlalte companii – adâncire abruptă a pierderilor la 5,5 mld. de la un nivel anterior de 2 mld. lei.
Se remarcă și creșterea arieratelor companiilor de stat cu 20,7% în anul 2019 față de anul anterior, până la nivelul de 16,6 mld. lei (reprezentând 19,3% din totalul plăților restante la nivelul întregii economii).
Aceste evoluții au avut loc în condițiile în care anul 2019 a fost caracterizat de un climat economic favorabil, la nivelul întregii economii înregistrându-se o creștere economică ridicată.
Sursele scăderii: creșterea bruscă în 2019 a datoriilor la ”furnizori”
Analizând structura arieratelor companiilor de stat din anul 2019, se observă:
- Cele mai multe plăți restante sunt datorate față de furnizori, acestea având un nivel de 8,2 mld. lei (+1 mld. lei față de anul precedent), reprezentând 49,2% din totalul arieratelor înregistrate la nivelul companiilor de stat.
- Arieratele față de bugetul general consolidat ocupă al doilea loc în ierarhie cu un nivel al plăților restante de 5,1 mld. lei (+0,9 mld. lei față de anul precedent), reprezentând 30,7% din total.
- Arieratele companiilor de stat față de alți creditori s-au menținut pe ultima poziție cu un nivel de 3,3 mld. lei (+1 mld. lei față de anul precedent), reprezentând 20,1% din total.
De menționat: ponderea arieratelor companiilor de stat în totalul plăților restante la nivelul întregii economii este net superioară contribuției aduse de acestea la activitatea economică din România, respectiv:
o pondere medie pe parcursul ultimilor 10 ani de 4,3% din totalul veniturilor și de 10,3% din totalul valorii adăugate brute, fapt ce semnalează o problemă cronică privind arieratele companiilor din sectorul public
Clasament neschimbat în Top 5
Analiza referitoare la profitabilitatea companiilor de stat trebuie nuanțată prin evidențierea separată a celor mai performante 5 companii din perspectiva profitului net obținut.
Societățile incluse în Top 5 au înregistrat profituri importante pe parcursul ultimilor 7 ani, acestea crescând aproape în fiecare an, de la 2,7 mld. lei în anul 2013 la 3,7 mld. lei în 2019 (dar sub valoarea înregistrată în anul precedent cu 0,9 mld. lei).
În anii 2018 și 2019 clasamentul are aceeași componență (chiar dacă au avut loc schimbări de poziție între companii), precum și faptul că S.P.E.E.H.Hidroelectrica S.A., S.N.G.N.Romgaz S.A. și S.N.T.G.N.Transgaz S.A. Mediaș se regăsesc în top în fiecare din ultimii 7 ani.
De cealaltă parte a balanței, cele mai neprofitabile 10 companii de stat au adunat în 2019 pierderi de peste 3 miliarde de lei. Între acestea 10 se numără: Complexul Energetic Oltenia, Metrorex, Tarom, CFR Călători și Marfă, Romaero și, oarecum surprinzător, RAAPPS.
Soluția propusă: guvernanță corporativă
Ca soluție, Consiliul fiscal recomandă ”revenirea la sfera inițială de cuprindere a companiilor de stat în ceea ce privește aplicarea guvernanței corporative a întreprinderilor publice”, respectiv, la situația anterioară implementării prevederilor Legii nr. 111/2016.
(Citiți și: ”Management politic 100% la 100 de companii de stat – Parlamentul reia discuțiile pe legea care desființează guvernanța corporativă”)
Acest deziderat, transmite Consiliul, este cu atât mai important în condițiile în care Guvernul dorește să mențină controlul decizional prin pachete majoritare de acțiuni în companii de interes strategic național.
Câte companii de stat sunt în România – cifră actualizată de Consiliul fiscal
La finalul anului 20195, un număr de 1.848 de companii au raportat în situațiile financiare anuale că sunt societăți cu capital integral sau majoritar de stat.
În urma unei analize riguroase a formei de organizare, a obiectului de activitate și a structurii de deținere a capitalului social vărsat, Consiliul fiscal a observat că numeroase societăți cu răspundere limitată au consemnat în mod eronat apartenența la sectorul companiilor de stat, marea majoritate a acestora declarând că sunt organizate sub formă de regii autonome.
Consiliul fiscal anunță că a procedat la ”corectarea erorilor de raportare identificate”, iar numărul final al companiilor de stat incluse în analiză a fost de 827.
Acest număr este apropiat de dimensiunea eșantionului aferent anului 2018 (803companii).
2 răspunsuri
De ce nu specificăm și perioada anului în care au avut loc aceste căderi. Până pe 10 octombrie, din câte îmi aduc aminte exista un guvern PSD, al doamnei Dăncilă, oare nu ar cam trebui chemați la raport acei oameni? Este cu siguranță imposibil ca toate aceste companii să fi avut aceste pierderi în ultimul trimestru al lui 2019.
Efectul cumulat a măririlor de salarii , sporuri , prime și iar prime reduce profitul la paritate de facturat/ cifra de afaceri. Se adaugă mega contracte bănoase unor subfurnizori ” de servicii” și/sau unor firme cu proprietar politician care reduc și mai mult surplusul bănesc ( uneori se trece prin cumularea acestor factori direct in deficit )
Și dacă adăugăm confiscarea de către stat a profiturilor firmelor de stat pentru a reduce deficitul bugetului general consolidat ( unele au făcut și împrumuturi pentru a îndeplini obligația care devine reală în oricare ultim trimestru al anului) , rezultatul e exact cel din articol. Aceasta confiscare de profituri + dezmățul pe cheltuieli a apărut încă din trecut. Cu guvernele Boc. In timp a devenit regulă și cu procente tot mai mari. Guvernarea Orban cu ministrul de finanțe Citu nu a fost străină. Au cerut chiar 90% din sumele în joc. Eterna afascinanta Românie unde se peticește sacul bugetar ” cu legea in mana”. E o regula fundamentală în definiția republicii bananiere . Unde firmele de stat , ca și bugetul sunt vaci de muls de o clasa politică cleptocrata.
Tot din definiția Wiki , aceste ” republici” sunt financiar falite dar nerecunoscut oficial. Ținute la suprafață de masive împrumuturi anuale unde condiția e slugărnicie totala fata de cei care acorda împrumuturile.
Pe timp mediu și lung , datoria publică crește constant și periodic aceste state „independente” bat la ușă FMI pentru „salvare” .