A cincea emisiune de obligaţiuni a International Investment Bank (IBB) dedicată pieţei româneşti, în valoare de 500 de milioane de lei, a fost listată joi la cota Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Titlurile IIB22 are maturitatea de 3 ani și oferă cu o dobândă fixă de 3,98%, comparabilă cu cea a titlurilor de stat românești. Este cea dintâi emisiune făcută la dobândă fixă.
„Obligațiunile de acest tip nu sunt de obicei interesante, pentru că sunt adresate marilor investitori, care le cumpără dinainte de listare și le tezaurizează. Listarea este mai degrabă tehnică, pentru a da o anumite calitate a titlurilor în portofoliile investitorilor”, a explicat Lucian Isac, directorul general al casei de brokeraj Estinvest.
Faptul este confirmat şi de structura emisiunii, care constă în 50.000 de obligațiuni, cu o valoare nominală de 10.000 de lei fiecare.
De altfel, obligațiunile IIB22 au fost cumpărate de 18 investitori instituționali (bănci, administrator de fonduri, fonduri de pensii, asigurători și fonduri mutuale). Investitorii offshore au reprezentat aproximativ 12% din emisiune, potrivit prezentării oficiale la BVB.
Pe e altă parte, „emisiunile de obligaţiuni dedicate micilor investitori ar putea avea succes, pentru că mulţi sunt dezamăgiţi de dobânzile bancare”, este de părere Nicolae Gherguş, un alt veteren al pieţei, membru al consiliului broker Cluj Napoca.
IBB este la a cincea listare de obligațiuni la BVB, dintre care trei au fost în lei, și cu o mare parte din resursele atrase a finanța tranzacții cu companii românești.
Piața de capital din România este în prezent cea mai mare piață de pe care IIB a atras finanțare (44% din totalul finanțării pe termen lung), iar datoria în lei are cea mai mare pondere (27%).
Emisiunea a fost intermediată de BT capital Partners, divizia de investment banking și piețe de capital a Grupului Financiar Banca Transilvania (TLV), alături de ING Bank România.
Aspiraţiile globale ale IIB
Banca are un protofoliu total de credite de 830 de milioane de euro în toate țările în care operează, iar printre operațiunile importante din România se numără finanțarea preluării lanțului de retail Profi și a unor proiecte ale BT leasing Transilvania, Agricover Credit, Avicola Buzău SA și Romcab.
International Investment Bank (IBB) este bancă interguvernamentală controlată de Rusia cu 45,5% din acţiuni, care și-a propus să finanțeze afaceri în țările din Eruopa Centrală și de Est dar și în Asia.
România are 6,82% din acţiunile IIB, după Bulgaria (12,80%), Ungaria (12,14%) și Cehia (11,34%). Mai sunt membre alte ţări (foste) comuniste: Slovacia, Cuba, Mongolia şi Vietnam.
Încă de la înfiinţarea sa din 1970 IBB şi-a arătat apetența de a deveni o alternativă la Banca Mondială şi, ulterior, la BERD.
IIB își declară un statut de bancă de dezvoltrare multilaterală a cărei „misiune este să faciliteze legăturile şi integrarea dintre economiile ţărilor membre, pentru a asigura sustenabilitatea, creşterea incluzivă şi competitivitatea economiilor naţionale”.
Conform statutului său, IIB nu face obiectul reglementărilor naţionale şi nu are nevoie de autoriyarea autorităţilor locale.
Recenta mutare a sediului central de la Moscova la Budapesta a fost întâmpinată de suspiciunile că sub paravanul BII ar avea loc activităţi de spionaj.
(Citiți și: „Mutarea de la Moscova la Budapesta a Băncii Internaționale de Investiții, controlată de Rusia, stârnește îngrijorări transatlantice”)
Suspiciunile au fost întărite de faptul că Rusia l-a impus ca președinte al consiliului de administrație al IIB pe Nikolai Kosov un veteran al diplomației ruse, cu presupuse relații cu KGB.
„Rusia controlează de facto întreaga structură decizională. Este vorba de o bancă dominată de Rusia”, adeclarat Andras Racz, specialist în probleme rusești la think-tank-ul german DGAP, citat de AFP.
Guvernul maghiar a salutat mutarea sediului la Budapesta, dar criticii spun că beneficiarii creditelor IIB ar fi însă mai ales aliații premierului maghiar Viktor Orban.
Viktor Orban a întărit legăturile economice și politice cu Moscova începând cu 2014, în ciuda anexării Crimeii și a sancțiunilor economice europene, semnând cu Rosatom un contract de extindere a centralei sale nucleare, pentru 11 miliarde de euro, potrivit sursei citate.
