România are nevoie în continuare de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), din cauza politicienilor, a declarat luni procurorul general al României, Augustin Lazăr, după întâlnirea cu ministrul Justiției, Florin Iordache.
La discuția dintre politicianul PSD și procurorul general, procurorul șef DIICOT – Daniel Horodniceanu și șefa DNA – Laura Codruța Kovesi, magistrații i-au transmis ministrului că nu sunt de acord cu amnistia și grațierea, și nici cu intervenții majore le prevederile privind conflictul de interese.
Cei patru s-au întâlnit pentru a discuta bugetele acestor instituții, problema sediilor parchetelor și o eventuală suplimentare a personalului.
Procurorul general și șefa DNA se opun unei legi a amnistiei și grațierii
Cei trei șefi de parchete au profitat de întâlnire pentru a-și spune poziția pe câteva subiecte ce au fost aduse de reprezentanții noii guvernări imediat după preluarea puterii.
Legile amnistiei și grațierii – Augustin Lazăr și Codruța Kovesi au declarat la finalul întâlnirii cu Florin Iordache că sunt împotriva unei astfel de reglementări.
„Nu, nu este necesară nicio lege a graţierii şi a amnistiei, fiindcă noi trebuie să combatem criminalitatea, avem priorităţi de a combate corupţia, de a recupera bunurile însuşite de infractori, alte asemenea chestiuni pentru care procurorii sunt plătiţi”, a declarat procurorul general, Augustin Lazăr.
„Nu sunt de acord ca o lege de amnistie sau graţiere colectivă sau individuală să fie dată cu privire la fapte de competenţa DNA”, a explicat, la rândul său, Laura Codruța Kovesi.
Despre modificarea prevederilor referitoare la conflictul de interese – Procurorul general exclude orice modificare consistentă a acestora, întrucât legea este foarte bună, iar textul declarat neconstituțional este minor.
Reamintim că PSD a încercat de mai multe ori o intervenție semnificativă pe această lege, ceea ce ar fi însemnat o albire a zeci de dosare pe care le au aleșii locali și parlamentarii și, pentru viitor, o imunitate suplimentară acordată acestora.
Ministrul Florin Iordache a fost chiar semnatar al unor proiecte în acest sens, iar acum a vorbit deja despre o „ajustare” a Codului Penal pentru a face corecturile impuse de Curtea Constituțională pe unele prevederi.
Augustin Lazăr a respins luni, categoric, nevoia unor intervenții masive pe reglementare:
„A fost o discuţie despre faptul că o anumită legislaţie ar necesita anumite elemente de clarificare.
Spre exemplu, textul de lege care priveşte conflictul de interese. Textul de lege a fost declarat neconstituţional cu referire la o anumită chestiune, la raporturile comerciale.
Eu sunt de acord că acea chestiune a raporturilor comerciale trebuie lămurită, dar este o chestiune foarte redusă şi poate fi cu uşurinţă clarificată.
În rest, textul de lege este unul foarte bun, este inspirat după legislaţia franceză şi, dacă veţi vedea dumneavoastră, studiul comparativ pe care l-am făcut, veţi vedea că există o sinteză de practică judiciară care, în ultimii ani, a clarificat jurisprudenţa în materie.Pe subiecţi activi ai infracţiunii putem vedea de la consilieri locali, primari, consilieri comunali, parlamentari etc în ce situaţii se va afla cineva în conflict de interese.
Legislaţia e clară din aceste punct de vedere şi jurisprudenţa e clară. Acest text este foarte bun„, a declarat luni procurorul general.
Augustin Lazăr, despre menținerea MCV: Nu mai este necesară o monitorizare a justiției, ci doar a politicienilor
„Ridicarea MCV, din punct de vedere al magistraților, aș dori să vă spun că o monitorizare a magistraților n-ar mai fi necesară, ci o monitorizare a politicienilor, adică o chestiune de voință politică. Magistrații își fac datoria, poate că există anumite persoane care ar vrea să-și pună în practică agenda lor și n-ar avea nevoie de o chestiune care să-i încurce, cum ar fi MCV”, a spus Augustin Lazăr.
Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost instituit în 2006 şi monitorizează progresele României şi Bulgariei, în combaterea corupţiei şi reformarea sistemului judiciar.
Raportul din 2016 consemna progrese: ca întreg, sistemul judiciar din România a continuat să demonstreze profesionalism, inclusiv capacitatea de adaptare la schimbări semnificative ale Codurilor civile și penale, făcând eforturi de unificare a jurisprudenței și de apărare a independenței sistemului, se spunea în document.
Probleme persistau în ceea ce privește voința politică de a eradica fenomenul corupției, răspunsul legislativului la cererile de ridicare a imunității și încălcarea criteriilor de integritate.
„Au fost făcuți pași importanți pentru combaterea corupției la modul general, dar nu în dimensiunea și nici cu dorința politică necesare tratării corupției ca o problemă de sistem”, mai spune Raportul MCV 2016.
Șefa DNA, despre atacurile la adresa anticorupție: Aceste atacuri sunt făcute de inculpați, condamnați, sau persoane care îi susțin
Laura Codruța Kovesi a refuzat să răspundă punctual la acuzațiile ce i-au fost aduse de „inculpatul fugar” Sebastian Ghiță, dar a declarat că sunt dezinformări și a anunțat că a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii și cu privire la aceste informații lansate în luna decembrie și la începutul lui ianuarie.
Sesizarea către CSM va fi pusă la dispoziția presei, a anunțat ea.
„V-aș ruga să observați că aceste atacuri sunt făcute de inculpați, care sunt cercetați în dosarele DNA, de inculpați care sunt trimiși în judecată sau chiar condamnați, sau de persoane care îi susțin.
Acesta atacuri sunt făcute datorită faptului că DNA și-a permis să deranjeze inculpații. Am observat în ultima perioadă că, deși am făcut mai multe demersuri instituționale la CSM, aceste atacuri au continuat.
La sfârșitul anului trecut am făcut sesizări la CSM cu privire la afirmațiile tendențioase. Am sesizat CNA cu privire la 12 emisiuni. Începând de astazi am reluat dialogul institutional cu CSM.
Răspunsul meu la aceste afirmații îl veți găsi în acea sesizare pe care îl voi face public în momentul în care voi veni la birou”, a declarat Laura Codruța Kovesi, la ieșirea din Ministerul Justiției.
Copii după sesizările trimise CSM i-au fost înmânate și ministrului Justiției, Florin Iordache, în întâlnirea de luni.
Șefa DNA a oferit un răspuns la așa-zisa înregistrare a unei convorbiri dintre doi procurori anticorupție, dintre care unul ar fi fost chiar Mircea Negulescu, cel care a instrumentat dosarul Ponta-Blair.
„Am primit zilele trecute un fişier audio în care se afla o discuţie între doi procurori de la DNA, dintre care unul este celebrul Negulescu şi un alt coleg al dânsului. Există acum, la nivelul DNA, o acţiune menită să îi facă dosare lui Liviu Dragnea pentru a-l presa, a-l şantaja să renunţe la funcţia de premier”, a declarat Sebastian Ghiţă la postul pe care îl controlează, România TV.
Luni, Laura Codruța Kovesi a lămurit acest aspect, spunând că în înregistrare nu este vorba despre „procurori DNA” (fără a detalia dacă este o simplă înscenare sau un dialog între procurori de la alte parchete) și că CSM se va pronunța și în acest caz.
Reamintim că fostul deputat, acum un fugar pentru care DNA cere urmărirea prin Europol, este acuzat în patru dosare, pentru mai multe infracțiuni: de la conducere fără permis, până la sprijinire de grup infracţional organizat, dare de mită, evaziune fiscală, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu, folosire în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, santaj, cumpărare de influenţă.
Un răspuns
1.Sefii parchetelor si procurorii au „dreptatea lor” in ce priveste opozitia fata de orice amnistie, chiar si fata de una pe tema economica.Saracimea din tara unde lipsesc 5 milioane de locuri de munca, care sa asigure intoarcerea migrantilor (si renuntarea la migrare), salariile minime pe economie a 1,6 milioane de salariati, datoria externa catre 100 miliarde de Euro, crestere economica in 2016 contra a 2 miliarde de Euro deficit de balanta externa (si viitoare datorie externa) etc. este o catastrofa nationala incomparabil mai mare fata de cea produsa prin amnistia/gratierea citorva mii de pungasi, contra cost.Miliardele de Euro „aduse acasa” merita pretul acestei amnistii!
2,Exista o situatie ce tine de „dreptatea nationala” in Romania, cea de a se adopta masuri juridice in domeniul penal, care sa asigure REPATRIEREA Banilor Emigrati.Motivarea unui astfel de demers juridic este cuprinsa in comentariul de la articolul „Noul CSM si-a inceput mandatul.Presedintele Johanis:O lege a amnistiei si gratierii ar fi o catastrofa”, din 6 ian 2017, pe CursDeGuvernare.
3.Asa cum o astfel de lege n-a fost o „catastrofa” intr-o tara ca Italia anilor 80, unde Mafia intrecea in „toate cele” pe mafiotii romani, beneficul banilor repatriati ar fi o binecuvintare economica, pentru o Romanie lipsita de orice capital financiar national pentru reindustrializare!Cu ce anume sa capitalizam CEC-bank sau Exim-Bank ori sa alimentam fondurile de dezvoltare propuse de actuala guvernare mai „liberala” pe partea reconstructiei industriale, decit oricare dinainte ei?