fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

LIVE VIDEO Conferința „Examenul de absolvire a pandemiei”, 18 februarie. Participă ministrul Sorin Cîmpeanu

de Redacţia , 16.2.2021

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu și alături de reprezentanți de marcă ai mediului academic și mediului privat vor discuta joi, 18 februarie, despre cât de pregătit este sistemul să confere elevilor și studenților expertiza minimă cu care aceștia vor intra în economia viitorului iminent. Aceasta este problema cea mare pe care trebuie pus accentul, după un an de criză sanitară și economică, în care Educația s-a concentrat doar pe depășirea problemelor logistice și de organizare.

CursDeGuvernare organizează conferința:

„Examenul de absolvire a pandemiei: Skill-urile de bază garantate de sistem, pe care tinerii trebuie să le aibă la intrarea în economia viitorului iminent”,

un eveniment VIDEO LIVE ONLINE transmis pe website CursDeGuvernare.ro și pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/CursDeGuvernare.ro/. Orele 15:00 – 17:30

Moderator: Andreea PAUL

Parteneri: BCR, World Vision România

Parteneri media: Edupedu.ro, Avocatnet.ro

Principalele declarații ale participanților:

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației: Avem multiple probleme în Educație, dar cred că problema de echitate este mai importantă decât cea a performanței

  • Sunt atât de multe lucruri de făcut… Avem, în primul rând, probleme cu caracter urgent: deschiderea școli, urmărirea procesului educațional în plină pandemie, asigurarea de resurse financiare alocate educației într-un an dificil pentru toate lumea… Avem o creștere a bugetului la Ministerul Educației, o creștere în valoare absolută, dar raportat la PIB estedeparte de ce trebuie, încă suntem departe de alte state. Avem însă un angajament al Coaliției, alocarea a 6% din PIB în 2024. De la 3,6% din PIB acum.
  • În al doilea rând, există probleme curente: proiectul planurilor cadru, avem peste 1.000 de prop de modificare.
  • În al treilea rând, avem probleme cronice multiple, probleme care în loc să se rezolve se acutizează. Această criză a scos în evidență tot ce nu merge bine în sistemul de Educație.
  • Orice logică spune că aceste probleme trebuie adresate succesiv, dar va trebui să ne aplecăm în această perioadă, contrar logicii, asupra tuturor problemelor.
  • Problema absolvenților e foarte importantă, adică competențele pe care le oferim tinerilor pentru a face facă job-urilor viitorului. E nevoie să definim acest profil. Planurile cadru- lista disciplinelor și numărul de ore alocate, astfel încât să formăm aceste competențe.
  • Ne îndreptăm spre concluzia că e bine să ne mai gândim asura planurilor cadru. 25% dintre colegii profesori pot preda și pe manualele existente. Problema se pune la clasa 9, care ar trebui să aibe manuale noi, dar la fel de important este cât de competente sunt cadrele didactice pentru a predea astfel încât să genereze aceste competențe, care în acest moment nici acestea nu sunt foarte clare.
  • Un exemplu concludent: profilul, revizuit în 2020, nu reflectă de exemplu nevoia de creștere a competențelor digirtale. Partea ce ne dă speranțe- oportunitatea de a utiliza PNRR într-un procent care să fie mai aproape de 10%, recomandare a Comisiei Europene.
  • PNRR sprijină reforme, digitalizarea e una dintre ele. Altă reformă: reforma curiculară. Mă preocupă în acest moment o chestiune- cum să facem mai bine să coagulăm specaliștii, care există, dar care nu acționează constant în spirit de echipă. Sunt de părere, dincolo de viziune, că este nevoie de coerență. Ar putea fi asigurată această coerență prin strângerea tuturor propunerilor sub umbrela proiectului de țară ”România educată”. Nu văd altfel cum.
  • Sper că vom reuși ca, în termen rezonabil, câteva luni, să concluzionăm pe ce drum mergem, să convingem și  Universitățile în formarea cadrelor didactice.
  • Acum nu avem suficienți colegi care să fie consilieri școlari, discutăm ce competențe să dețină ei. Avem Legea educației care, în articole separate, prevede ba 500, ba 600 de elevi per consilier școlar- dacă cineva mă poate lămuri ce aplicăm…. Trebuie să organizăm concursuri pentru Inspectorii Școlari Județeni, să ne clarificăm
  • Mie nu îmi este clar acum managementul de sistem, relația minister – inspectorat – scoală – autoritate locală. Am mers spre descentaralizare, ne-am oprit, acum se dorește o descentaralizare bruscă…. Am avut exemplu de rea practică – implicarea în medierea între Liceul Șincai- Primăria Sector 4- Inspectorat Școlar Municipal. Am reușit semnarea unui acord care doar temporizează lucrurile. Managementul de sistem nu e clar, trebuie să lămurim și asta.
  • Concursuri – poate în 10 ani nu își vor mai avea rostul pentru că școala poate devine matură. Avem concursuri pentru director școală, unde avem 4.200 de mandate expirate, în august se fac 5.400. Dacă nu stabilim rapid o procedură bună, atunci lucrurile se vor face cum s-au făcut în ianuarie, când nu s-a sprijinit competența în defavoarea politicului.
  • Trebuie să rezolvăm rapid foarte multe probleme și pentru asta îți trebuie minte limpede.
  • Planurile cadru amânare – Suntem în situația de a alege răul cel mai mic. Planurile au fost validate în aug 2020. În prima zi de mandat, am spus că este improbabil să mergem pe aceeași legislație să avem manuale mai devreme. O parte mică a răului – să nu avem manuale, o parte mai însemnată: să mergem cu perseverența specifică celor mai puțin inteligenți, cu planuri cadru care sacrifică 4 generații. Am spus, pentru cine a fost atent la nuanțe, că ne îndreptăn spre concluzia amânării adoptării planurilor cadru.
  • Bacalaureat profesional – Nu poate să spună un ministru, nu am pregătirea de expert în științele educației. Cred însă, ca ministru, că e nevoie de diversificarea rutelor de dezvoltare profesională. Ce e rău să organizez Bacalaureat la licee profesionale, noi vrem să deschidem rutele…
  • Școlile profesionale vor fi viabile când vor fi o opțiune de luat în calcul și pentru copilul meu, nu doar pentru copilul altuia. Aștept răspuns de la cei cu competențe în domeniul educației.
  • În România avem multiple probleme în Educație, dar cred că problema de echitate este mult mai importantă decât cea a performanței. Rata de abandon școlar este 16%, dar o să vedeti că în urbanul mare e de 5%, iar în rural e peste 25%. Inechitatea este extrem de nare, inexplicabil pentru mine. Am făcut 1 pas mărunt- creșterea costului standard/elev către componenta cheltuieli materiale și direcționarea preponderent către mediul rural.
  • Experiențele cu digitalizarea trebuie conservate, proiectul Smart Edu trebuie integrat în România educată. Este de o valoare deosebită care trebuie susținut în continuare.
  • Sunt determinat să susțin învățământul profesional în forma sa cea mai bună de organizare: învățământul dual. Sunt disparități regionale în ceea ce privește învățământul profesional, în zone unde mediul de afaceri nu e foarte dezvoltat acest sistem trebuie să rămână în grija statului.

Mircea Miclea, prof. univ. dr. Universitatea ”Babeș-Bolyai”:

  • Legat de lecțiile pe care trebuie să le extragem din ceea ce s-a întâmplat în ultimul an, pandemia. Practic facem analiza trecutului și prezentului imediat pentru a vedea ce facem mai încolo. Am extras patru lecții care cred că sunt relevante pentru viitor:
  • Avem neapărat nevoie de lecții multimedia pentru fiecare temă de la clasa I până la clasa a XII-a susținute de cei mai buni profesori din țară, lecții multimedia însemnând pe de o parte că este filmată prestația didactică a profesorului respectiv, apoi la aceasta se adaugă exemple și contraexemple peste, scheme și animații astfel încât să rezulte o lecție multimedia. Această lecție multimedia susținută de cei mai buni profesori din țară trebuie pusă pe acea platformă de învățare de la nivel național de e learning și în biblioteca școlară virtuală. Această lecție multimedia va avea un dublu-efect. Primul este că va produce o mare egalizare a șanselor pentru că atât elevii de la țară cât și cei din urban, care ar avea acces la lecțiile celor mai buni profesori din țară pe care le-ar putea accesa pentru a înțelege lecția respectivă. Noi nu am făcut e-learning în acest an, am făcut streaming, am livrat cu tehnologia digitală, ceea ce făceam la clasă.
  • Daca la clasa nu esti prezent intre 8 si 9, ai pierdut ora. Acum am reprodus exact; daca iti pica internetul, ai pierdut ora respectiva.
  • Al doilea efect al acestor lecții multimedia va fi legat de faptul că ar stimula inclusiv calitatea prestației didactice a fiecărui profesor, știind el că la finalul fiecărei zile va fi comparat modul în care el predă la clasă cu cum anume se predă cu adevărat de un profesor foarte bun, pentru că elevii lui vor avea acces la aceste lecții multimedia îl vor compara, așa că va fi un stimulent pentru el să-și îmbunătățească propria prestație în fața elevilor. Aceste lecții multimedia sunt necesare dincolo de orice pandemie. Blended learning este viitorul.
  • Acum 10 ani, Khan Academy Education în Statele unite a arătat că blended learning, adică îmbinarea inteligentă a învățământului online cu învățământul față în față, este viitorul. Ei au comparat învățământul tradițional cu învățământul exclusiv online cu învățământul blended și varianta câștigătoare a fost învățământul blended.
  • Deci se știe de 10 ani lucrul acesta, de 10 ani este și paragraful din legea educației care prevede lucrul acesta și care a fost complet ignorat.
  • Să subliniez că este o diversiune a factorilor politici – care adesea nu înțeleg cum trebuie rezolvate problemele – să invoce că nu există soluții. Ele există și faptul că ei nu le înțeleg este altceva. Soluția adevărată există de multă vreme, doar că ea nu a fost înțeleasă.
  • În mod obligatoriu trebuie să trecem la formarea personalului didactic prin masterat didactic. Este imposibil să mai poată preda în fața elevilor, în complexitatea tehnologică de acum și cu complexitatea vieții de acum, profesori care sunt formați după o metodă de formare inițială a personalului didactic din 1982, de pe vremea lui Ceaușescu, în care, printre altele, studiind la facultate diverse discipline, mai iei câteva ore de psihologie, câteva ore de pedagogie și de metodică, predai vreo două ore la școală și dintr-o dată primești certificat de profesor, adică ai dreptul să predai în învățământ.
  • E imposibil la actuala complexitate a tehnologiei să mai continuăm așa. Dacă vom continua astfel formarea personalului didactic, atunci vom avea și ce am avut până acum și am văzut cu toții calitatea actului didactic, calitatea prestației didactice a profesorilor.
  • Nu putem să dăm vina doar pe ei, trebuie să dăm vina mai întâi pe cum au fost ei pregătiți. În formatul și pregătirea inițială este imposibil să ai o altă calitate a profesorului decât cea pe care ai avut-o până acum. Dacă acum nu învățăm că trebuie să trecem la formarea profesională a cadrelor didactice printr-un masterat dedicat, atunci am ratat încă o dată o lecție esențială pe care ar trebui să o învățăm. Lucrul acesta se știa iarăși de vreo 10 ani, mai mult de 10 ani, din 2007 sunt analize clare despre relația dintre formarea inițială a cadrelor didactice și performanța la testele PISA ale elevilor.
  • Trebuie alocate resurse pentru învațamantul remedial
  • Cred ca este un moment foarte bun sa trecem la o evaluare din perspectiva elevilor si a părinților a prestatiei cadrelor didactice. In sfarsit vom putea avea o ieirarhizare a lor si poate fi un inceput pentru salarizarea diferentiata.
  • Mihnea Costoiu: Da este nevoie de pregătirea cadrelor didactice, insa lucrurile trebuie privite in ansambul. Nu poate fi o singura solutie, fie ea si masteratul didactic. Profesia didactica nu este inca atractiva. Cerinta de formare la nivel mai inalt prin masterat didactic trebuie dublata de cresterea atractivitatii profesiei.
  • Mircea Miclea: Eu sunt de acord, trebuie sa avem o diversitate de soluții. Atractivitatea ar fi putut sa fie deja de multa vreme. In LEN e un articol care spune ca cei care fac masteratul didactic vor primi o bursa echivalenta salariului mediu. Multi dintre profesori s-au opus acestui masterat pentru ca si-au dat seama ca in acest fel si-ar putea pierde studenti, că ar fi devenit atractiv acest masterat

Mihnea Costoiu, rector, Universitatea Politehnica București: Suntem la 1 milion de elevi fără bacalaureat, acest lucru demonstrează clar problema majoră a învățământului preuniversitar românesc.

  • Cred foarte mult în adaptibilitatea Universităților. Învățământul tehnic superior a avut peste 20 de ani de probleme majore: anii 80 au avut probleme de investiții mici, anii 90 cu probleme multiple. Consecințele le vedem azi: avem o puternică criză de resurse umane în industia românească.
  • Azi este cea mai mare criză pe care o traversăm- criza resurselor umane genenerată de dezinteresul de a corecta lucrurile. Trag un semnal de alarmă: cât timp fiecare dintre noi nu înțelegem că școala trebuie să fie pe primul loc, nu putem cere de la alții să facă asta.
  • Suntem la 1 milion de elevi fără bacalaureat. Fac o comparație, poate forțată: să ne uităm la companii, ce ar face dacă ar avea această rată de insucces, ar intra în faliment… Acest lucru demonstrează clar problema majoră a învățământului preuniv românesc.
  • Și nu este o problemă exlusivă a preuniversitarului, ci și a învățământului superior pentru că formatorii în educație vin din Univeristăți, care nu reușesc să facă față transformărilor, produc oameni care nu reușesc să își obțină un definitivat în educație…
  • Plus, am deschis ușa către absolvenți dintr-un anumit grup de universități care s-au dovedit a avea calitate îndoielnică.
  • Cred că transformările din această perioadă sunt transformări care nu vor putea fi total reversibile, susțin că trebuie să folosim expertiza în primul rând pentru a ajuta școala românească.
  • Învățământul online nu e o soluție exclusivă, cred că avem nevoie de un învățământ fizic dublat de tehnologie.
  • Elementele care ar trebui avute în vedere – capacitatea elevilor de a a se reinventa, de a folosi toate tehnologiile. Trebuie să înțelegem că lucrurile se schimbă în fiecare zi. Avem o revoluție continuă, pe care trebuie să o percepem corect.
  • Am simțit și noi nevoia, chiar dacă suntem universitate tehnică, de a face cursuri pentru cadrele didactice pentru predarea în sistem online. E cu totul altceva, profesorii nu sunt de acuzat, trebuie să îi ajutăm. Am făcut cursuri, capacitatea de absorbție a stududenților a fost mult mai mare, eu privesc cu optimism evoluția sistemului.
  • Vorbim de capacitatea de a ne reinventa – trebuie să fim flexibili. Nu mai putem oferi rute educaționale închise, închistate. Ne adaptăm, unii mai repede, noi am trecut în online a doua zi, alții mai greu, care au avut nevoie de ajutor. În învățământul superior tranziția s-a făcut foarte lent, deși știam că vom fi sub aceste auspicii.
  • E important să formăm studenților o altă abilitate: de a traduce fluxuri mari de date. Această pandemie ne-a demonstat că cei care au reușit să se adapteze și social au succes. E important să continuăm această formare.
  • Lucrăm mult în zona antreprenoriatului, cu multe companii. Probmele vin din legea finanțelor publice, avem problebleme să ne implicăm în star-u uri ale studenților. Exemplul rău: Avem o comp de succes, vândută relativ curând cu zeci de milioane euro, care a fost dezvoltată în Universitate. Dar a venit Curtea de Contruri și ne-a imputat contribuția la startup, 5.000 lei. Am fost și obligați să ieșim din acționariat. Cred că e un exemplu concludent.

Elisabeta Moraru, country manager, Google România:

  • Cum vede Google ecosistemul din preuniversitar în viitor. În acest moment, soluțiile, instrumentele, platformele pe care le pune la dispoziție gratuit au la bază zone pentru care să fim accesibili oriunde și oricând.
  • Să ajutăm profesorii cu instrumente ușor accesabile, pentru a crește productivitatea și eficiența lor.
  • Să ajutăm zona de IT, pentru că avem nevoie de instrumente foarte ușor de folosit.
  • Mai vrem să răspundem câteva lucruri care au la bază familia. Părinții să aibă vizibilitate și să comunice cu toți actorii din educație.
  • Elevii au nevoie de instrumente care să le faciliteze învățarea în timpul lor. modul lor de învățare, care este foarte diferit, de la copil la copil.
  • Platformele nu rezolvă tot. Nu rezolvă oportunitatea de a folosi metodele  digitale pentru a stârni curiozitatea copilului.
  • Exemplu de proiect Eroii internetului, cu un element de bază – securitatea activității în internet a unui minor. Ne-am adresat părinților, profsorilor și elevului.
  • Pentru că și părintele  trebuie să dobândească unele competențe pentru a superviza activitatea pe internet a unui copil.
  • Google nu gândește tehnologia ca pe un instrument care înlocuiește profesorul la clasă.
  • Scopul nostru este să ajutăm profesorul, nu să-i setăm profesoruui modul în care gândește pedagogia. Produsele noastre îi sunt puse la dispoziție pentru ca el să decidă cum le folosește.
  • Al doilea element este flexibilitate și adaptabilitate.

Mihaela Nabăr, Fundația World Vision România: În rural, educația digitală a fost o utopie.

  •  Nu vreau să uităm de cele 2 Românii, eu militez pentru echitate. Vorbim de meseriile viitorului, dar avem copii lăsați în trecut. Știm bine că lucrurile nu stau la fel în rural și în urban. În rural, educația digitală a fost o utopie.
  • Digitalizarea educației în România a fost văzută ca soluție de avarie, nu am făcut un pas în spate, nu am văzut nevoile, cum putem să ne adaptăm, cum să ne transformăm din transmițători de conținut în creatori de conținut.
  • Avem copii care trăiesc la limita sărăciei. INS confirmă: Doar 36% dintre copii din rural merg la școală. 8 din 100 termină o facultate. Ar trebui să ne uităm cum să aducem copii din rural la facultate, ei nu au resurse. Nu e o chestiune pe care o decid ei. World Vision România implementează un program pentru copii de clasele 9-12, îi ajutăm să meargă la școală pe cei care au probleme. Am constatat că dacă oferim șanse egale copii noștrii se transformă și 80% dintre copii din rural, care ar avea șanse, ar putea ajunge la facultate.
  • Mulți sunt dependenți de noroc, de un profesor bun, de resurse.
  • Doar 52% dintre tineri au competențe digitale de bază- e foarte complicat. Cum se pot integra tinerii în noua piață a muncii e doar o teorie. Dacă mă uit la scoala online din ultimele 12 luni, vorbim de educație exclusiv online, dar 1 din 3 sate nu au semnal internet, deci copii nu au ajuns la școală.
  • 40% dintre copii din zone vulnerabile nu au participat la școală în ultimnul an. Mai vorbim de lipsă de personal, de lipsă de transport către școală. Ne e foarte greu. Procentul celor care ajung să facă performanță într-o meserie e mic, doar 36% dintre copii din rural rămân în sistemul de educație.
  • Propunerea noastră- transformarea profesorului în creator de conținut. Avem parteneriate cu antreprenori, cu Universități, e important să investim în școală să devină inima comunității. Noi am introdus componenta de digitalizare de 7 ani, încercăm să transformăm educația digitală într-o soluție de educare a copiilor indiferent de mediu. Am reușit să facem asta la nivel restrâns, pentru că și resursele noastre sunt limitate. Programul Școala din Valiză și-a dovedit utilitatea în pandemie.
  • Avem 6.000 de profesori în programul nostru, avem modul de educație interactivă, ne-am uitat la competențele care se cer pentru formatori. Profesorii au avut nevoie de suport, fără de care nu ar fi putut să treacă peste obstacolele școlii online.
  • Învățământul la distanță este o altă modalitate de transmitere a informației, dar dacă aceasta nu e transmisă corect atunci apar probleme. Nu cred că marea problemă e educația la distanță.
  • Noi susținem educația remedială, pentru că problemele din acest an se suprapun celor mai vechi și vor conduce la clivaje și mai mari. Noi și înaite de pandemie aveam 44% analfabeți funcționali. După pandemie cred că putem vorbi, există acest pericol, nu de analfabeți funcționali, ci de analfabeți, punct.
  • Educația remedială trebuie neapărat făcută.

Ionuț Stanimir – director de marketing și comunicare BCR

  • Când aveam 7 ani și intram la școală, în Tulcea, erau o serie de licee, Liceul Naval, Liceul Alimentar etc, care existau pe lângă o serie de întreprinderi.
  • Vorbim nu doar despre acces la educație și skill-uri de bază și modul în care educația are loc în comunități, ci primul lucru despre care trebuie să vorbim este localizarea educației și în ce fel activitățile economie s-au schimbat.
  • Șantierul naval din Tulcea este de succes, dar Liceul Naval nu mai este unul renumit, ci decrepit, etse privit ca unul dintre liceele proaste din oraș.
  • Educația și accesul la educație nu este nici responsabilitatea directorului e instituție, nici a primarului, nici a companiei, ci este responsabilitatea tuturor, iar dacă unul dintre actorii de pe lanț eșuează, educația se prăbușește.
  • Numărul 1 în trendurile despre care vorbim se referă la faptul că școala de astăzi este deja depășită de skill-urile necesare astăzi.
  • Al doilea lucru, școala de azi nu are nicio ideea ce fel de skill-uri vor fi necesare în 10, 20 de ani. Să fim serioși, nu este o problemă a României, și state serioase care au aceeași problemă.
  • O particularitate pentru România – din cauza veniturilor reduse în rural și în orașele mijlocii, inegalitățile și izolarea socială care pornesc la sat și în orașele mici, fac ca pe parcurs să se piardă o grămadă de talent și o grămadă de oportunități.
  • Aceste inegalități și clusterizeri  în pungi de sărăcie și subdezvoltare A continuă o viață întreagă pentru oamenii aceea.
  • În momentul în care ne uităm la intervenție, este nevoie de mai mult decât a duce o tabletă la țară, este mai mult decât a face disponil un club de codare.
  • Ar trebui să ne uităm pe mai multe componente.
  • Este nevoie de mapare, de o mapare instituțională a noilor skill-uri de bază în educație și skill-urile care fac diferența, să redefinim ce înseamnă aceea o calificare.
  •  Machine learning este o calificare recunoscută? Azi, nu. Este un avantaj pe care l-aș putea avea dacă îmi caut un job? Da.
  • Această mapare ar trebui să vină la pachet cu o rerecunoaștere a genului de certificări pe care tinerii și adulții le dobândesc.
  • Instrumentele de tehnologie în educație ne ajută să depășim genul acesta de provocări.
  • Partea a doua are de-a face cu organizarea de sistem. Dacă aș fi la Ministerul Muncii, m-aș apuca să mapez și să transfer certificările skill-urile de-a lungul stagiului vieții unui tânăr sau adult. M-aș uita să fie foarte clarM-aș uita la redesenarea curriculului ce skill-uri sunt relevante și să găsesc o metodă de recunoaștere.
  • N-am auzit de așa ceva la ANOFM, la agențiile pentru reîncadrarea șomerilor. Acum sunte într-o deficiență de mapare a acestor provocări.
    Privatul ar trebui să contribuie la această mapare.
  • Este necesară o schemă prin care să contribue privatul, dincolo de proiectele de CSR, cu care își face publicitate.
  • Fondurile private pot ajuta la redesenarea curriculei uni liceu, la redesenarea contentului de curs, redesenarea relației dintre clustere de școli și clustere de business.

Andreea Paul, conf. univ. dr. REI – ASE București, președinte INACO: Avem nevoie de smart-lab în școli, cum avem nevoie de sală de sport

  • INACO are o soluție concretă: înființarea unui smart lab în fiecare județ în 2021 și un smart-lab în fiecare școală până în 2027. Propunem acest parteneriat autorităților.
  • Vrem să garantăm acces gartuit al tuturor elevilor la educație digitală. Există nevoia reală pentru asta, nu doar acum, dar mai ales pentru viitor. Fiecare loc de muncă va avea o puternică componentă digitală. Asta ne va plăti facrurile și ne va da calitate vieții.
  • Avem cel mai mic buget pentru educație din UE, riscăm să ne decuplăm definitiv de saltul tehnologic pe care îl face Occidentul în prezent. Capaciatea de a lucra cu date trebuie antrenată din clasa I. Cu toții va trebui să învățăm pe tot parcursul vieții. Pentru cerarea competențelor generației tinere trebuie să învățăm să ținem pasul cu noile tehnologii. Toți trebuie să facem asta, împreună, nu e doar datoria profesorilor sau a elevilor.
  • Noi am creat ghidul meseriilor viitorului, în oglindă cu ce descriem noi am propus proiecte pilot: smart-lab în 5 școli din România. Alt proiect-pilot: testăm noi modalități de predate. Anul trecut am experimentat printarea diplomelor în blockchain. Am contriubuit și la Smart Edu. Sper să facem pași serioși pe drumul către educația exponențială. Avem nevoie de smart-lab în școli, cum avem nevoie de sală de sport în fiecare școală.
  • Primele laboratoare educaționale multifuncționale inteligente le-am făcut, plus instruirea cadrelor didactice. Avem 5 beneficiari, noi încercăm să asigurăm accesul teritorial al elevilor la acest gen de învățare.
  • Concret, propunem crearea acestor laboratoare acum în fiecare județ din țară. Punem la dispoziția decidenților experiența acumulată în aceste proiecte pilot. Îmi doresc să avem anul acesta primul laborator de acest gen în mediul rural.
  • Să învățăm, să învățăm, asta e primul lucru pe care trebuie să îl învățăm. Avem nevoie de un nou set de competențe. Exact acum 1 an, am fi stat împreună la o masă, acum e altfel, dar am învățat să ne adaptăm. Toată lumea vorbește de științe, de matematică… noi vorbim de antrenarea copiilor să fie sociali, analitici. Educația personalizată e o nevoie a prezentului.
  • Mă uit la ultimele date Eurostat- noi suntem la coada UE la capitolul ratei de angajabilitate a tinerilor absolvenți. Țările din fostul bloc comunist ne-au luat-o serios înainte, scuza trecutului comun nu ne mai justifică inactivitatea sau lipsa de modernizare a educației.

Ștefan Apăteanu, CEO, Edu Apps:

  • Ce s-a întâmplat până acum în pandemie este doar începutul, un început care speram noi să se fi întâmplat acum 10 ani.
  • După 10 ani, ceea ce am făcut noi diferit față de alte state din Europa a fost să punem la dispoziție simultan, cu același cont de utilizator și aceeași parolă, pentru elevi și profesori, accesul la două licențe – la licențele oferite gratuit de Google și de Microsoft.
  • Este un proiect de anvergură foarte mare. Lucrăm cu 5.000 de școli cu personalitate juridică care au în subordine alte 10.000 de școli din urban și rural.
  • S-a reușit ca măcar partea aceasta, de creare a unei identități pentru fiecare elev și profesor să nu mai fie una complicată, ci una la îndemână. Am reușit să facem acest lucru cu sprijinul celor două companii și cu finanțări pe cont propriu. Este un proiect ce a costat și va costa statul român zero lei. Aceste licențe vor fi gratuite și după pandemie.
  • Ce am simțit noi că trebuie este faptul că pui la îndemână aceste platforme nu înseamnă că ele vor fi și folosite sau vor fi integrate la clasă.
  • Nevoia de pregătire și formare a cadrelor didactice devine tot mai apăsătoare. Ar trebui reevaluat și regândit chiar și masteratul didactic existent.
  • Cum ar arăta sistemul care să pregătească elevii pentru meseriile de mâine? El nu are cum să nu aibă legătură cu sistemul, cu profesorii cu care ajung să interacționeze. Cu curricula școlară, evaluări etc.
  • Nouă ne place sistemul finlandez, unde învățământul vocațional acoperă și calificări întâlnite acum doar în sistemul universitar – pregătești pe anumite sectoare specialiști care să vor răspunde nevoilor din piață foarte rapid. Ne gândim nu numai la IT, ci și la turism, media, sănătate, servicii sociale etc. Nevoia există de câțiva ani.
  • Un alt proiect care credem că va aduce lcururi pozitive, este similar celui numit Cornul și laptele, care este foarte important pentru unii elevi, din mediile defavorizate, care previne abandonul școlar.
  • Un proiect paralel este cel de a asigura un dispozitiv educațional pentru fiecare elev. Nu tablete, care sunt investiții proaste, au o durată de viață foarte mică, iar valoarea lor educațională este periferică. Mai importante sunt chromebook-urile, de exemplu, pentru că oferă școlii posibilitatea de a controla conținutul afișat  pe aceste device-uri. Când elevul intră pe ele vede doar conținut didactic și aceesează lecțiile multimedia de care a vorbit domnul Mircea Miclea.
  • Ce am făcut noi a setat niște baze serioase pentru ca diferiți creatori de conținut să vină să creeze aplicații cu ajutorul cărora elevii să dobândească o serie de competențe. Acest lucru se face foarte ușor.
  • Proiectul acesta legat de dispozitivele educaționale, costul pentru un ciclu de studiu, de 4 ani, este similar cu cel din programul Cornul și laptele – cu 2 lei pe zi poți asigura fiecărui elev un astfel de dispozitiv.
  • Sperăm ca o parte din banii din PNRR să se ducă în educație, fiindcă fără bani este greu să faci performanți, mai ales în educație.
  • Avem peste 2 milioane de utilizatori activi, o bună parte din cei care au promovat aceste licențe le și folosesc.
  • Printre provocări – pregătirea profesorilor și felul în care aceștia folosesc aceste aplicații – am văzut profesori care dădeau teme, dar copii rezolvau totul pe caiet și le făceau poză și apoi le puneau în Google Classroom, când copilul putea să scrie direct de la tastatură. are segmentul pentru ca temele să fie făcute direct în aplicație.
  • De asemenea, au fost situații când tabletele au ajuns la elevi, dar nu există internet, pentru că furnizorul nu avea acoperire în unele zone.
  • Sunt mii de profesori care au urmat cursurile noastre și le vom diversifica și cu un curs care se adresează elevilor, pe care îl dorim acreditat și care să țină locul probei TIC de la Bacalaureat.

Elena Lotrean, fondator Școala finlandeză Sibiu, Consul Onorific al Finlandei:

  • Avem competențele secolului XXI definite la nivelul Comisiei Europene- aduc împreună materiile cu obiective, conținut, criterii de evaluare care pot fi preluate. Se face translatarea înspre piața muncii astfel încât lucrurile să fie clare.
  • Skillurile sunt o parte a competențelor, cunoștințe, abilități dar și atitudini, de prea multe ori puțin luate în considerare. Finalndezii își propun să creeze oameni și cetățeni. Ei au stabilit 7 zone de competență pentru formarea copiilor:
  • A gîndi și a învăța să înveți. Scoala ca și comunitate de cercetare, locul unde se crează colaborarea pentru învățare. Avem metacogniția și autonomia copilului în procesul de învățare.
  • Participarea și cetățenia activă pentru un viitor sustenabil. Avem perspectiva: ce lăsăm după noi, unde vrem să ajungem. Cum putem influența noi felul în care se dezvoltă societatea, aici intră și protecția mediului.
  • Responsabilitate și grijă de sine. Ce înseamnă viața în societate, cum trăim în societăți în care starea de bine este o prioritate.
  • Autocontrol în utilizarea tehnologiei. Finalanda este țara cu numărul cel mai mare de cărți citite pe cap de locuitor, dar sunt și locul 1 în Europa în utilizarea IT&C.
  • Alfabetizare multiplă. Comunicare multiplă, abiliate de a detecta fake-news, cum folosim jocurile. Important să devenim creator de conținut, nu doar consumator de informații. Abilități contextuale. Să privim contextul și să dăm ocazia și altora să ne urmărească. În competența digitală sunt 4 direcții în învățare: cercetare, interacțiune, programare și securitate.
  • În antreprenoriat și carieră– cum ne pregătim pentru muncă, practica pe care o fac elevii în intreprinderi, să înveți obișnuințele unui loc de muncă. Aici e vorba de multă colaborare, de construirea mentalității antreprenoriale în sensul în care angajatul se gestionează singur.
  • Interculturalitate, inteligență emoțională și comunicare. Ne uităm la alte culturi, asimilăm lucrurile pozitive.
  • Noi desfășurăm acum un parteneriat, împreună cu Fundația Forever Giving, am reușit să dotăm două școli din satele Gura Rîului și Roșia, în totalitate, pentru fiecare copil, cu chromebook-uri, iar cu ajutorul Edu Apps profesorii sunt mai aproape de ce trebuie să însemne învățarea. Există bune practici, dacă sunt deja lucruri care funcționează să vedem cum le putem adapta ca lucrurile să funcționeze. Noi asta am făcut la Sibiu.

***

După un an de criză sanitară și economică, în care Educația s-a concentrat pe depășirea problemelor logistice și de organizare, e tot mai evident că a venit vremea ca accentul să fie pus pe problema cea mare: cât de pregătit este sistemul să confere elevilor și studenților expertiza minimă cu care aceștia vor intra în economia viitorului iminent.

AGENDA 

Sorin CÎMPEANU, Ministrul Educației 

  • Tema: Ce planuri există pentru configurarea unei strategii a educației, astfel încât ea să se alinieze la nevoile unei economii tehnologizate și bazate pe digital

Mircea MICLEA, psiholog, prof. univ. dr. Universitatea „Babeș-Bolyai”

  • Tema: Pandemia: constrângerile crizei față de profesori și părinți de-a utiliza tehnologia și dezavantajele românești ale acestei situații: metacompetențele necesare adaptării la noile nevoi ale economiei

Mihnea COSTOIU, rector, Universitatea Politehnica București 

  • Tema: Noua economie: cu ce competente vine studentul în facultate, cu ce competențe pleacă: racordarea școlii la necesitățile viitoare ale economiei

Mihaela NABĂR, director executiv, Fundația World Vision România 

  • Tema: Competențele celor care se pregătesc să intre în economie: cum rezolvăm problema formatorilor, profesorilor, expertilor angajați în acest proces? Despre implicarea în formarea tinerilor pentru meseriile viitorului – cu soluții ad-hoc pentru situațiile concrete

Ionuț STANIMIR, director marketing și comunicare, BCR 

  • Tema: Accesul copiilor și tinerilor la competențele basic necesare în economia de peste 10 ani: de la tableta dată scolilor de la țară, la tinerii din tech-nation

Elisabeta MORARU, country manager, Google România 

  • Tema: E-learning –modul de recuperare de către adolescenți și tineri a golurilor din curriculum-ul învățământului public

Ștefan APĂTEANU, CEO Edu Apps 

  • Tema: Clasa Viitorului devenită Clasa Prezentului pentru peste 80% din școlile din România – cum va fi viitorul?

Andreea PAUL, conf. univ. dr. REI – ASE București, președinte INACO 

  • Tema: Meseriile viitorului: pregătirea pentru ele de la școala primară la facultate

Elena LOTREAN, fondator Școala finlandeză Sibiu, Consul Onorific al Finlandei 

  • Tema: Exemple de bune practici din alte state în ce privește strategia unui minim de competențe pentru economia viitorului: de unde și cu ce poate începe România în situația actuală, cu resursele ei

Pentru a vă înscrie la eveniment și a adresa o întrebare speakerilor, vă puteți înregistra aici:

ARGUMENT

Bruma de cunoștințe – nu întotdeauna relevante și organizate coerent – pe care sistemul de educație le oferă copiilor și tinerilor, nu e nici pe departe suficientă pentru competitivitatea de care va fi nevoie la finele deceniului pe care l-am început:

Mai e nevoie de adecvarea educației la o economie care pur și simplu nu va exista în afara digitalului și tehnologiei de viitor:

  • Ei, cu ce competențe pleacă din școală și intră în economie tinerii – și care va fi calitatea locurilor de muncă pentru care-i pregătește sistemul de educație?
  • Cum se văd competențele ”garatate de sistem” dinspre partea companiilor care se așteaptă la competitivitate din partea acestor competențe?
  • Și de ce tot mai multe companii de prestigiu se implică în construirea unui sistem paralel de creare de competențe pentru copii și tineri?

Oficiali decidenți, consultanți, experți în educație, alături companii de top implicate în construirea unui sistem de formare profesională adecvat la necesitățile economiei, pun degetul pe rana curriculum-ului:
ce-i lipsește școlii pentru a garanta fiecărui copil instrumentele cu care să-și găsească un job adecvat peste 5-7-10 ani.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.2.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Elena Lotrean, Școala finlandeză Sibiu: Șapte competențe pentru formarea copiilor, promovate de educația finlandeză

Redacţia

„Skill-urile” sunt o parte a competențelor, cunoștințe, abilități dar și atitudini, de prea multe ori puțin luate în considerare. Finlandezii își propun să creeze oameni… Mai mult

Stiri

Mugur Isărescu: Băncile Centrale – 3 căi de integrare a riscurilor climatice

Adrian N Ionescu

Băncile centrale și autoritățile de supraveghere financiară trebuie să găsească instrumentele analitice, metodele și datele potrivite pentru a integra riscurile climatice în activitatea lor, în… Mai mult

Stiri

DNA – 2020: În 105 dosare deschise în legătură cu pandemia de Covid – prejudicii de sute de milioane

Vladimir Ionescu

DNA a instrumentat anul trecut 105 dosare legate de pandemie, cinci dintre acestea au fost deja trimise cu rechizitoriu în instanță, iar alte 24 sunt… Mai mult

Stiri

Romgaz va depune o ofertă pentru preluarea participației ExxonMobil în Marea Neagră la Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) va depune o ofertă pentru preluarea participaţiei ExxonMobil la concesiunea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, înainte de expirarea… Mai mult

Europa

400 de milioane de doze de vaccinuri “fantomă” – oferta rețelelor infracționale către statele UE

Iulian Soare

Rețele special organizate au încercat să vândă unor state membre  400 de milioane de doze de vaccin împotriva Covid-10, la un preț de aproape trei… Mai mult

Europa

18 companii au renunțat să mai lucreze la Nord Stream 2 de teama sancțiunilor americane

Razvan Diaconu

Un număr de 18 companii au fost convinse de perspectiva unor sancțiuni americane să nu mai lucreze pentru proiectul gazoductului rusesc Nord Stream 2, arată… Mai mult

Stiri

PNL anunță că nu susține proiectul lui Nicușor Dan de suspendare pentru 2 ani a PUZ-urilor sectoarelor, ci doar pentru 3 luni

Razvan Diaconu

Nicușor Dan a cedat, joi dimineață, în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism a Primăriei Capitalei, în privința dorinței sale de a impune suspendarea pe o… Mai mult