Creșterea economică pe trimestrul al treilea din acest an a fost de 1,9% față de trimestrul anterior, aproape dublă față de estimarea publicată recent de Comisia Europeană și cea mai mare valoare înregistrată în ultimele unsprezece trimestre.
Totodată, pe lângă această valoare ”semnal” dată de Institutul Național de Statistică, au fost revizuite valorile din primele două trimestre ale anului, astfel încât aflăm că Nu am mai fost în recesiune tehnică.
Mai exact, în locul scăderilor de 0,1% pe trimestrul unu și de 0,9% pe trimestrul doi (conform celui mai recent comunicat anterior oferit de INS), avem acum o creștere de 0,5% pe trimestrul unu și o scădere de numai 0,3% pe trimestrul doi ( vezi tabelele comparative de mai jos).
Practic, la reevaluarea făcută de statistica oficială, creșterea din trimestrul III 2013 a fost înjumătățită și redistribuită în favoarea trimestrelor I și II. Altminteri, am fi avut probleme de matematică specifice indicatorilor care evoluează ”în lanț”.
Similar, creșterea economică din trimestrele trei și patru din 2013 a fost revizuită sensibil în jos ( cu 0,7% și, respectiv 0,3%) în varianta de raportare la performanța din aceleași trimestre din anul precedent.
În treacăt fie spus, ar fi interesant de urmărit ce se va întâmpla cu creșterea economică preliminată pentru anul trecut la 3,5% și care ar trebui, logic, să fie ajustată.
Citirea cifrelor și explicații
Până acum știam că, per total, în prima jumătate a lui 2014, PIB a crescut față de semestrul I 2013 cu 2,4% în serie brută şi cu 2,6% pe seria ajustată sezonier.
Acum știm că, de fapt, PIB a crescut față de semestrul I 2013 cu 2,7% în serie brută şi cu 3,0% pe seria ajustată sezonier ( dacă facem media aritmetică simplă pe primele două trimestre a noilor valori comunicate de INS).
Mai mult, la 9 luni, avem o altă perspectivă pentru finalul anului, cu un avans de 2,8% în serie brută și 3,1% pe seria ajustată sezonier. Adică nu suntem într-un proces de încetinire a creșterii cum credeam noi ci de ușoară accelerare. Cu perspective nu de a avea 1,8% – 2% pentru finalul anului ci de a performa peste prognoza inițială de 2,5%.
De altfel, experiența datelor statistice arată că, istoric, s-au înregistrat diferențe foarte mici între rezultatele după primele nouă luni și cele consemnate ulterior pentru întreg anul. Prin urmare, cel puțin obiectivul inițial de creștere economică este ca și rezolvat.
(Citiţi şi: „Cristian Grosu / Despre creştere- ”…că subţire nu se prinde”)
O explicație pentru reevaluările consitente ar fi utilizarea noului sistem de conturi SEC 2010, utilizat ca standard al procedurilor europene în materie de calcul al PIB.
Alta, ceva mai elaborată, ar fi măiestria în trecerea de la un sistem la altul, în sensul de a dispune cât mai favorabil ( dar în limitele permise de metodologia de racordare și recalculare ) rezultatele.
Un fel de ikebana cu indicatori statistici care fac valuri de maxim în comunicarea ”la zi” și revin la nivelul normal odată cu valorile semidefinitive ( la un an după) și definitive ( la doi ani după).
De altfel, datele definitive pe 2012, care au trecut neobservate pentru că păreau vechi și neschimbate, erau un semnal care putea fi luat în seamă.
4 răspunsuri
Nu mai am incredere in ce spune si ce face primul-ministru Victor Ponta. Nu am incredere nici in directorul INS. Nu ar fi prima data cand actioneaza politic. Faptul ca Victor Ponta a iesit de miercuri cu aceste date, denota ca au fost discutii intre PSD si INS. Este dubios faptul de a iesi cu date spectaculoase, favorabile primului-ministru, vineri, inainte de turul 2. Victor Ponta nu s-a putut abtine si a iesit cu ele cu doua zile inainte ca INS sa-i faca acest serviciu.
o fi crestere, numai ca functionarii din autoritatile locale au in prezent puterea de cumparare scazuta la 50% fata de dec 2009 (cu exceptia unora mai smecheri)
Indicatorul ocolit cu bună ştiinţă de guvernanţi este procentul numărului de angajaţi la număr de locuitori. Toate statele UE funcţionează cu un procent salariaţi/locuitori în intervalul 40% – 52% , în timp ce la noi procentul este de circa 23% ( La bulgari procentul este de 48%!). Acest indicator ne spune că în România un angajat ce plăteşte taxe şi contribuţii susţine patru cetăţeni şi de aici deficitul enorm la fondul de pensii şi sănătate. Pentru a ajunge Grecia, prima tară deasupra noastră ne-ar mai trebui cam 3,6 milioane de locuri de muncă.
Adevăratul indicator ce trebuie să ne arate nivelul de trai este raportul PIB per capita (locuitor). Conform datelor INS valoarea acestui indicator pentru România reprezintă cam 51% din media pe UE lucru ce începe să-mi pună semne de întrebare asupra valorii reale a PIB-ului. Semnele de întrebare cresc dacă facem raportul între valoarea PIB-ului şi numărul de angajaţi ce reprezintă productivitatea muncii unui angajat. Constatăm cu stupoare că productivitatea muncii unui angajat român este foarte bună fiind aproape egală cu media UE, lucru imposibil.
Nu cumva INS la cererea guvernanţilor a tot cosmetizat PIB-ul încât a ajuns să arate ca o oaie netunsă de ani de zile iar dacă o tundem vom vedea că oaia este cam rahitică? Doresc un punct de vedere a unui economist competent .
oficial avem vreo 3 milioane de salariati din mediul privat plus 1.1 milioane salariati la stat, plus 400.000 angajati la stat.
in rest e munca la negru, vreo 3-4 milioane.
eu cred ca trebuie sa reducem contributiile la un sfert din cat sunt acum si sa finantam sistemul de pensii din bugetul general.
ar fi mai eficient decat un sistem complet aiurea cum e acum.