În trimestrul IV 2013, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 0,07% faţă de trimestrul precedent şi de 3,19% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior.
În formă brută (neajustată), faţă de aceleaşi perioade de comparaţie, variaţia costului orar al forţei de muncă a diferit nesemnificativ faţă de forma ajustată (0,07%, respectiv 3,17%).
Trimestrul IV 2013 comparativ cu trimestrul III 2013
Faţă de trimestrul III 2013, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice. Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în
- construcţii (6,57%),
- tranzacţii imobiliare (4,10%) şi
- intermedieri financiare şi asigurări (3,72%).
Scăderi mai accentuate ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în
- învăţământ (-13,81%) ca urmare a creşterii timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activităţi în trimestrul al IV-lea al fiecărui an, cauzat de reînceperea anului şcolar),
- industria extractivă (-7,33%) şi
- producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,43%).
În trimestrul IV 2013, creşterea faţă de trimestrul anterior (pentru indicii în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a componentei privind cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 0,08%, iar pentru cea privind cheltuielile indirecte (non-salariale) de 0,05%.
Creşterile înregistrate de cele două componente – pentru indicii în formă brută (neajustată) – au fost de 0,07%, respectiv 0,04%.
Trimestrul IV 2013 comparativ cu trimestrul IV 2012
Pe principalele activităţi economice, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) se observă în
- alte activități de servicii (9,02%),
- administraţie publică (6,84%) ca urmare a actualizării legislaţiei de salarizare a personalului plătit din fonduri publice şi
- tranzacţii imobiliare (6,49%).
O uşoară scădere s-a înregistrat doar în comerţ (-0,17%).
Creşterea faţă de acelaşi trimestru al anului precedent – indici în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare – pentru componenta privind cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 3,18%, iar pentru indicii în formă brută (neajustată) de 3,17%. Componenta privind cheltuielile indirecte (non-salariale) a înregistrat creşteri de 3,19%, respectiv 3,17%.
Evoluții ale costurilor cu forța de muncă
O influență semnificativă asupra costurilor cu forța de muncă este așteptată să se producă în trimestrul III al acestui an când guvernanții au promis o scădere cu 5% a contribuțiilor la asigurările sociale (CAS), și majorarea salariului minim la 900 lei brut.
În proiectul Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2013-2020, Ministerul Muncii subliniază că reducerea taxelor pe muncă este o condiție pentru atingerea țintei-cheie de creștere a ratei de ocupare a forței de muncă de la 63,8% în anul 2012 la 70% în anul 2020, pentru grupa de vârstă 20–64 ani. .
Rata de taxare a salariului s-a triplat din 1950 încoace, potrivit datelor puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică. Evoluția câștigurilor brute net și nete arată că ne îndreptăm spre un nivel chiar de patru ori mai mare și dublu față de perioada de dinainte de schimbarea regimului politic în 1989.
Raportul dintre câștigul salarial net (”bani în mână”) și cel brut a evoluat de la 92,1% în 1950 la 72,9% în 2011.
