INS a confirmat, în prima variantă provizorie, datele de creștere economică pentru T3 2020, respectiv o scădere de -6% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent dar o creștere de +5,6% comparativ cu trimestrul anterior, care a preluat șocul initial al pandemiei.

Rezultatul cumulat pe primele trei trimestre ale anului curent a fost păstrat la -5,1% pe seria brută și -4,6% pe seria ajustată sezonier.

Valoarea realizată în preţuri nominale a fost de circa 279 miliarde lei pe T3 (prin ajustarea cu sezonalitatea, pentru a permite compararea corectă cu celelalte trimestre ale anului, se ajunge la aproximativ 255 miliarde lei).

Dată fiind cea mai recentă modificare a estimării pentru PIB 2020, ar fi nevoie de un rezultat de 287,2 miliarde lei în T4 pentru a obține rezultatul economic așteptat.

De reținut, nivelul PIB pe primele 9 luni este foarte apropiat de rezultatul final, ceea ce se prefigurează și în acest an, chiar dacă au fost condiții excepționale induse de pandemie. Pentru a mai bifa prognoza oficială, ajustată la -4,2% înainte de ultima rectificare bugetară, am avea nevoie de o revenire economică pe T4 până la circa -2,1% în termeni reali față de aceeași perioadă a anului trecut.

După ultimele calcule ale INS, seria brută anuală și evoluția față de trimestrul anterior ajustată sezonier, comunicată la Eurostat pentru comparabilitate cu celelalte economii confirmă faptul că România a evitat de puțin recesiunea tehnică, adică nu a avut contracție economică două trimestre consecutive, situație rară la nivel european, deși revenirea a fost ceva mai slabă decât a majorității statelor UE.

Rezultatele slabe din industrie și agricultură, atenuate de construcții și IT

Scăderea producției industriale cu 11,1% în primele nouă luni ale anului a dat aproape jumătate din reculul PIB (2,4 puncte procentuale din rezultatul de -5,1%). Agricultura a mai adăugat un sfert ( -1,2 puncte procentuale) iar scăderea conjuncturală din activitatea de spectacole (-0,9 pp) iar sectorul commercial, afectat puternic de HoReCa, mai adăugat -0,8pp.

De reținut, urmare a unor sume lăsate la dispoziția întreprinderilor pentru a susține economia, impozitele nete pe produs ( adică cele încasate minus subvenții) au intervenit și ele în sens negativ cu un punct procentual. Au venit să atenueze reculul PIB, sectorul IT (+0,6 pp, după o creștere în volum de 10,3%) și  construcțiile (+0,5 pp, la un avans în activitate de 12,6%).

Anul agricol slab (-23,2% rezultat al producției în volum) NU a fost determinat în principal de pandemie ci de condițiile meteo care au afectat producția vegetală. Astfel, pe fondul unui evoluții dinamice, construcțiile au trecut în fața agriculturii în formarea de valoare adăugată brută. De reținut și poziția de lanternă roșie a sectorului financiar (rezultat nul pe PIB, deși în creștere de profituri), ajuns chiar sub rezultatul anemicului sector rămas de spectacole, reparații uz casnic și alte servicii.

Deficitul din comerțul internațional cu bunuri și servicii a dat aproape 40% din scăderea PIB

În ce privește efectele pe avansul PIB pe partea de formare, am selectat doar efectul comerţului internațional. Cifrele INS arată clar cum diferenţa marcată ca ritm de scădere în volum între exporturi (-12,8%) și importuri (doar -7,5%) a condus la un efect de -2 pp. Ceea ce înseamnă că soldul negativ din schimburile externe a dat aproape 40% din scăderea PIB.

Explicația, majorarea veniturilor ( cea a pensiilor a fost unicat la nivelul UE) s-a făcut fără ca economia să poată acoperi cererea sporită.

Astfel, în timp ce sectoare-cheie, precum industria sau agricultura, au fost afectate de pandemie și de condițiile meteo, producătorii interni au pierdut teren în fața produselor de import.