fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

INS confirmă scăderea economiei de -5,1% pe primele trei trimestre. Observații

de Marin Pana , 8.12.2020

INS a confirmat, în prima variantă provizorie, datele de creștere economică pentru T3 2020, respectiv o scădere de -6% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent dar o creștere de +5,6% comparativ cu trimestrul anterior, care a preluat șocul initial al pandemiei.

Rezultatul cumulat pe primele trei trimestre ale anului curent a fost păstrat la -5,1% pe seria brută și -4,6% pe seria ajustată sezonier.

Valoarea realizată în preţuri nominale a fost de circa 279 miliarde lei pe T3 (prin ajustarea cu sezonalitatea, pentru a permite compararea corectă cu celelalte trimestre ale anului, se ajunge la aproximativ 255 miliarde lei).

Dată fiind cea mai recentă modificare a estimării pentru PIB 2020, ar fi nevoie de un rezultat de 287,2 miliarde lei în T4 pentru a obține rezultatul economic așteptat.

De reținut, nivelul PIB pe primele 9 luni este foarte apropiat de rezultatul final, ceea ce se prefigurează și în acest an, chiar dacă au fost condiții excepționale induse de pandemie. Pentru a mai bifa prognoza oficială, ajustată la -4,2% înainte de ultima rectificare bugetară, am avea nevoie de o revenire economică pe T4 până la circa -2,1% în termeni reali față de aceeași perioadă a anului trecut.

După ultimele calcule ale INS, seria brută anuală și evoluția față de trimestrul anterior ajustată sezonier, comunicată la Eurostat pentru comparabilitate cu celelalte economii confirmă faptul că România a evitat de puțin recesiunea tehnică, adică nu a avut contracție economică două trimestre consecutive, situație rară la nivel european, deși revenirea a fost ceva mai slabă decât a majorității statelor UE.

Rezultatele slabe din industrie și agricultură, atenuate de construcții și IT

Scăderea producției industriale cu 11,1% în primele nouă luni ale anului a dat aproape jumătate din reculul PIB (2,4 puncte procentuale din rezultatul de -5,1%). Agricultura a mai adăugat un sfert ( -1,2 puncte procentuale) iar scăderea conjuncturală din activitatea de spectacole (-0,9 pp) iar sectorul commercial, afectat puternic de HoReCa, mai adăugat -0,8pp.

De reținut, urmare a unor sume lăsate la dispoziția întreprinderilor pentru a susține economia, impozitele nete pe produs ( adică cele încasate minus subvenții) au intervenit și ele în sens negativ cu un punct procentual. Au venit să atenueze reculul PIB, sectorul IT (+0,6 pp, după o creștere în volum de 10,3%) și  construcțiile (+0,5 pp, la un avans în activitate de 12,6%).

Anul agricol slab (-23,2% rezultat al producției în volum) NU a fost determinat în principal de pandemie ci de condițiile meteo care au afectat producția vegetală. Astfel, pe fondul unui evoluții dinamice, construcțiile au trecut în fața agriculturii în formarea de valoare adăugată brută. De reținut și poziția de lanternă roșie a sectorului financiar (rezultat nul pe PIB, deși în creștere de profituri), ajuns chiar sub rezultatul anemicului sector rămas de spectacole, reparații uz casnic și alte servicii.

Deficitul din comerțul internațional cu bunuri și servicii a dat aproape 40% din scăderea PIB

În ce privește efectele pe avansul PIB pe partea de formare, am selectat doar efectul comerţului internațional. Cifrele INS arată clar cum diferenţa marcată ca ritm de scădere în volum între exporturi (-12,8%) și importuri (doar -7,5%) a condus la un efect de -2 pp. Ceea ce înseamnă că soldul negativ din schimburile externe a dat aproape 40% din scăderea PIB.

Explicația, majorarea veniturilor ( cea a pensiilor a fost unicat la nivelul UE) s-a făcut fără ca economia să poată acoperi cererea sporită.

Astfel, în timp ce sectoare-cheie, precum industria sau agricultura, au fost afectate de pandemie și de condițiile meteo, producătorii interni au pierdut teren în fața produselor de import.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.12.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Profitul Romgaz a crescut cu 15% în 2020, pe seama reducerii amortizării, redevenței și a impozitului

Adrian N Ionescu

Profitul net al celui mai mare producător român de gaze naturale, Romgaz (SNG), a depășit 1.254 milioane de lei, în creștere cu 15,1% în anul… Mai mult

Europa

Germania / Bărbat acuzat că a transmis GRU planurile Bundestag

Iulian Soare

Procurorii federali germani au pus sub acuzare un cetățean german pentru spionaj, spunând că acesta a furnizat serviciilor secrete ruse planurile clădirii Parlamentului, Bundestag, transmite… Mai mult

Stiri

Mihai Daraban cere transferul atașaților comerciali la CCIR

Razvan Diaconu

Diplomația economică românească există, dar lipsește cu desăvârșire, spune Mihai Daraban (foto), președintele Camerei de Comert și Industrie a României (CCIR). „Avem oameni plătiți de… Mai mult

Europa

Statele UE cu PNRR-uri aprobate în aprilie vor primi primele finanțări în iunie – oficial portughez

Victor Bratu

Ministrul portughez al Planificării, Nelson de Souza (foto), a anunțat miercuri că statele membre care vor avea planurile naționale de recuperare și reziliență ar trebui… Mai mult

Stiri

VIDEO Ștefan Apăteanu (Edu Apps): Nevoia de pregătire și formare a cadrelor didactice este apăsătoare. Ar trebui regândit masteratul didactic

Redacţia

Ștefan Apăteanu, CEO, Edu Apps a vorbit la VIDEO CONFERINȚA „Examenul de absolvire a pandemiei: Skill-urile de bază garantate de sistem, pe care tinerii trebuie… Mai mult

Stiri

Definițiile de caz pentru Covid-19, reactualizate – o nouă limitare a testărilor

Vladimir Ionescu

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a actualizat, miercuri, definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19). De… Mai mult

Stiri

Farmaciile, centre de testare și vaccinare anti-Covid – propunerea lui Nelu Tătaru

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, propune ca farmaciile să fie autorizate pentru testarea și vaccinarea Covid-19, după modelul întâlnit în alte țări. Propunerea prezentată… Mai mult