INS confirmă: creşterea economică încetinește vizibil. Industria și agricultura au dat cu minus, finanțele – efect zero

Institutul Național de Statistică a confirmat valorile semnal de +3,0% brut şi +3,2% ajustat cu sezonalitatea pentru al treilea trimestru al anului în curs față de aceeași perioadă a anului precedent. Valoarea în preţuri nominale a fost de 261,6 miliarde lei dar, prin ajustarea cu sezonalitatea, s-a ajuns la aproape 287 miliarde lei.

Întrucât distribuţia PIB între primele trei trimestre ale anului și trimestrul IV are, de obicei, o proporţie de circa 70% / 30% în valori nominale, dacă ţinem cont de valoarea brută de 727,2 miliarde lei la 9 luni comunicată oficial acum, în varianta provizorie 1, rezultă că estimarea de 1.040,8 miliarde lei în total pe anul în curs, prognozată recent de Comisia Națională de profil, apare ca plauzibilă.

De reținut, recalcularea în sus a PIB nominal de la circa 1.022 miliarde lei inițial, la 1.030 miliarde lei pe parcursul anului și 1.041 miliarde lei în prezent va atenua ușor deficitul bugetar în expresie procentuală. De regulă, rezultatul de creștere economică pentru întregul an a fost în linie ( foarte aproape sau identic) cu cel consemnat după primele trei trimestre, ceea ce sugerează că valoarea de 4% va fi păstrată pentru 2019. 

După recalcularea pe ultimii trei ani a valorilor ( de principiu, ceva mai mari pentru 2017 și ceva mai reduse pentru 2018), seriile ajustate sezonier şi comunicate la Eurostat pentru comparabilitate cu celelalte economii arată astfel:

Ceea ce sare în ochi la aceste evoluții este trendul foarte clar descrescător al performanțelor economice. Ceea ce ridică problema punerii în acord a așteptărilor deja inflamate în politica de venituri cu realitatea rezultatelor semnificativ sub cele pe baza cărora s-au făcut anumite promisiuni și chiar s-au adoptat prevederi legale, ce nu vor avea și o sursă de finanțare pe măsură.

Creșterea din construcții a mascat problemele

De reţinut, sectoare-cheie ale economiei, precum industria ( -1% ca realizări în volum față de aceeași perioadă din anul anteriuor) și agricultura (-4,1% în volum) au ajuns să influențeze negativ avansul economic: -0,2 puncte procentuale (pp) în cazul industriei și -0,1 pp în cazul sectorului agricol. Li s-a adăugat segmentul de intermedieri financiare și asigurări, cu efect nul după ce a coborât simbolic pe ultima poziție la formarea PIB, după „spectacole, reparații uz casnic, alte servicii”.

Aparent, sectorul de comerţ, transporturi etc. a generat cea mai importantă contribuție la creșterea economică, respectiv 0,9 puncte procentuale din cele 3,1 pp ale valorii adăugate brute. De fapt, dacă se face suma efectelor pe activitatea din construcții și cea de tranzacții imobiliare, rezultă un punct procentual sau aproape o treime din creșterea VAB.

Practic, construcțiile (cu un ritm de creștere impresionant, pornit și de la la o bază de raportare conjunctural mai redusă, +16,6%), alături de contribuțiile semnificative din activitățile profesionale și sectorul IT, au atenuat împotmolirea sectorului productiv clasic și stagnarea din zona financiară, relectată în gradul relativ redus de intermediere ca pondere în PIB.

În fine, ar mai fi de subliniat ponderea tot mai mare a impozitelor nete pe produs în rezultatul economic comunicat oficial, și anume de 0,9 puncte procentuale. Însumarea lor cu VAB în procedura de calcul a PIB este conformă cu metodologia dar ponderea de peste o cincime din rezultatul final și plasarea la egalitate cu comerțul pe post de factor de influență în creșterea economică apare ca exagerată.

Atenție la comerțul internațional !

În ce privește efectele pe avansul PIB pe partea de formare, merită menționată o oarecare ameliorare a rezultatului negativ din comerţul internațional. Cifrele INS arată o reducere a diferenţei de ritm de creştere dintre exporturi (de la +2,7% la 6 luni la +3,9% după 9 luni) și importuri ( și ele în creștere dar ceva mai restrânsă, de la +6,4% la +7,3% după aceleași repere).

Rezultatul a fost o diminuare a efectului negativ de două puncte procentuale pe creșterea economică consemnat la mijlocul anului spre „numai” -1,7 puncte pp. Observați cum se leagă performanța mai redusă din industrie și agricultură pe parcursul lui 2019 de contribuția negativă a schimburilor de mărfuri pe piața unică la avansul PIB.

În context, apare tot mai evident că majorarările salariale și de pensii s-au făcut peste capacitatea economiei de a acoperi eficient și competitiv cererea crescută. Pe această cale, stimularea avansului PIB a generat deficite externe importante. Până a ajuns să afecteze chiar producția internă, rămasă în urmă ca și capacitate de adaptare la viteza de creștere a veniturilor.