Cheltuielile de cercetare – dezvoltare din România au fost mici anul trecut (0,50% din PIB) şi majoritatea s-au dus pe salarii şi pe „materiale”, conform datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Din cheltuielile totale de 4,317 miliarde de lei, 90,9% au fost cheltuieli curente (de personal și materiale) și numai 9,1% cheltuieli de capital, adică investiții.
La jumătatea de procent din PIB, sectorul privat a contribuit cu 0,29%, iar sectorul public cu 0,21%, iar repartiţia pe tipuri de cercetare a fost:
- cercetarea aplicativă – 62% din total, în creştere cu 8 puncte procentuale (pp) faţă de 2016;
- cercetarea fundamentală – 19,3% (+14,2 pp);
- dezvoltarea experimentală – 18,7% (- 2,4 pp).
Companiile au contribuit cel mai mult la sursele de finanțare (53,2% din cheltuielile totale),iar fondurile publice cu 34,8%.
Finanțarea „sectoarelor de performanță”
INS împarte domeniul de cercetare – dezvoltare în patru „sectoare de performanţă”, fondurile publice îndreptându-se în proporție de 70 % spre unităţile din sectorul guvernamental. Urmează:
- sectorul învăţământ superior (18,1%),
- „sectorul mediului de afaceri” (11,3%),
- „sectorul privat non-profit” (0,5%).
Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unităţile din sectorul mediului de afaceri (39,4%), urmat de sectorul guvernamental (36,1%) şi sectorul învăţământ superior (24%).
„Salariații” cercetării
La finele anului trecut, îşi desfăşurau activitatea în cercetare – dezvoltare 44.801 „salariaţi”,potrivit INS.
Peste 85% din personalul total din cercetare aveau studii superioare şi 42,2% au studii doctorale şi postdoctorale.
Cei încadraţi pe post de cercetător aveau o pondere de 61,1% din total, iar „tehnicienii şi asimilaţi” de 13,9%.