Prețurile producției industriale au avansat în luna august 2012 față de luna precedentă cu 1,3%, cea mai mare valoare din ultimele 12 luni.
Totdată, Institutul Național de Statistică a anunțat și creșterea indicelui prețurilor producției industriale (IPPI) cu 7,2% pe ansamblul ultimelor 12 luni, valoare aproape dublă față de inflația consemnată la consumator în același interval de timp prin indicele prețurilor de consum (IPC).
Pentru referință, trebuie menționat că această creștere nu este doar relativ însemnată dar și atipică. De pildă, în aceeași lună a anului trecut prețurile producției industriale au scăzut cu 0,2%. Chiar și în perioada de creștere a cursului de schimb euro/leu, lunile mai-iunie 2012, au avut loc diminuări de prețuri în sectorul industrial și nu majorări.
În acest sens, trebuie subliniat că pe primul trimestru din acest an am avut o evoluțiec ascendentă a IPPI, care s-a transpus la nivelul deflatorului folosit la calcul Produslui Intern Brut și a avut o contribuție clară la consemnarea creșterii economice negative. Invers, pentru trimestrul al doilea, valorile diminuate ale IPPI au avut o influență pozitivă și au contribuit la reintrarea economiei pe teritoriul.
În aceste condiții, deja se conturează pe trimestrul trei un nivel ridicat al IPPI, care va reduce în termeni reali creșterea valorică a producției industriale și, pe calea deflatorului general, întregul PIB. Inevitabil, scumpirea produselor la poarta fabricii se va transpune, cu o anumită întârziere de câteva luni ( funcție de stocuri și de transport ), la raft și în inflația măsurată de IPC.
Trebuie reținut și faptul că, după destinație, IPPI a crescut mai mult pe piața internă ( +1,4%) și ceva mai puțin pe piața externă (+1%).
Pe sectoare de activitate, IPPI a urcat peste media generală în industria prelucrătoare (+1,5%) și sub această medie în industria extractivă (+0,8%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,4%).
Dacă în industria bunurilor de capital s-au înregistrat chiar scăderi de preț (-0,1%), industria bunurilor de folosință îndelungată a marcat o scumpire de 0,7% iar cea a bunurilor de uz curent de 1,1%. Aceste scumpiri se vor vedea în coșul de consum până la finalul anului, fiind greu de prespus absorbția lor prin reducerea suplimentară a marjei de adaos comercial pe fondul creșterilor salariale.
Reașezarea prețurilor industriale era, de altfel, inevitabilă dacă este să ne uităm la evoluția din ultimul an pe marile grupe industriale. Din datele calculate de INS, se observă că bunurile de folosință îndelungată nu au făcut decât să recupereze din ”rămânerea în urmă”, fiind situate sub jumătate din nivelul general al ”inflației industriale”.
Costul ridicat al energiei a contribuit cel mai mult la nivelul general al prețurilor industriale, fiind, de altfel, și singurul situat peste media sectorială.
El a fost urmat de bunurile de uz curent, în timp ce, pe ultimul loc s-au situat bunurile de capital. Pentru acestea din urmă și-a spus cuvântul cererea foarte scăzută, urmare a unui deficit de finanțare care păstrează și creșterea economică sub potențial.
