Produsul Intern Brut pe al doilea trimestru din 2019 a crescut cu 4,4% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent (4,6% ajustat după sezonalitate, valoarea comunicată la Eurostat pentru comparabilitate).
Potrivit INS, avansul faţă de trimestrul precedent a fost de 1%, ușor sub nivelul din primul trimestru.
Rezultatul brut apare ca bun în context european și confirmă stabilizarea creşterii economice la un nivel relativ apropiat de valoarea estimată la stabilirea bugetului pe anul în curs. Cu 4,7% pe seria brută și +4,8% pe seria ajustată sezonier, suntem însă sub nivelul de 5,5% în termeni reali necesar pentru a raporta corect deficitele deja antamate pentru 2019.
De reținut, repartizarea PIB pe cele patru trimestre nu este echilibrată, ba chiar arată destul de disproporţionat în cazul României. Uzual, repartiţia pe cele două semestre ale anului este cam 45% la 55% în valori nominale. Valori care sunt amplificate în prima parte a anului pentru a reflecta sezonalitatea şi sunt diminuate la ajustare în partea a doua, din aceleaşi motive.
Pentru uz european şi comparabilitate cu alte economii europene, valorile oficiale (ajustate sezonier) arată, în varianta flash pentru trimestrul doi 2019, destul de plauzibil până în prezent, ceea ce ar putea să inducă în eroare în privința perspectivelor pentru partea a doua a anului în curs. Dar riscăm să mergem pe ceea ce, în matematică, se cheamă inducție incompletă.
Evoluția industriei, la cota de avarie
Una peste alta, avem de bifat încă 55% din PIB ca valoare nominală la un nivel ajustat de 6,2% pentru a reuşi să obţinem creşterea economică avută în vedere pentru 2019. Ceea ce ar însemna un salt semnificativ faţă de prima jumătate a anului. Ori, ritmul de creştere al producţiei industriale, cea care susţine întreaga economie, nu arată de-a dreptul îngrijorător din datele disponibile.
După „isprava” din luna iunie (datele oficiale INS au fost comunicate simultan cu cele referitoare la PIB) în semestrul unu 2019, comparativ cu semestrul unu 2018, producţia industrială a ajuns pe scădere cu 0,6% ca serie brută şi cu 0,4% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.
În prima jumătatea a anului, am înregistrat scăderi ale producției de -13,4% la fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, -9,9% la mobilă, -6,4% la construcții metalice, -6% la fabricarea produselor farmaceutice, -3,7% la mașini, utilaje și echipamente iar lista ar putea continua, în timp ce sectoare-cheie precum cel de autovehicule de transport rutier (+3,2%) sau cel de echipamente electrice (+2,8%) au înregistrat ritmuri mult sub cota de creștere economică.
Economiile germană, italiană și franceză, cu care suntem cel mai puternic integrați în lanțurile de producție și schimburile externe se confruntă și ele cu probleme serioase. În context, se pune din ce în ce mai clar întrebarea din ce surse am mai putea asigura o creștere economică sustenabilă, după ce contribuția industriei la creșterea PIB s-a diminuat de la 1 punct procentual în 2018 la doar 0,2% în primul trimestru din 2019 iar situația producției se prezintă și mai rău pe trimestrul doi.
Un prim răspuns îl vom avea la începutul lunii septembrie, când ar urma să fie publicată și structura creșterii economice anunțate deocamdată a fi de 4,7% pe primul semestru din 2019.
