Între 2014 și 2023, alimentele și băuturile nealcoolice au fost principalul component al Indicelui Armonizat al Prețurilor de consum cu cea mai mare creștere din UE, 39,6% – potrivit datelor Eurostat, care a analizat inflația din UE în ultimii 10 ani.
Indicele băuturilor alcoolice și tutunului a avut a doua cea mai mare creștere, 37%. În schimb, prețul comunicațiilor a scăzut cu 3,3% în general în aceeași perioadă. Celelalte componente principale ale IAPC au înregistrat creșteri de două cifre în această perioadă.
În România, cele mai mari scumpiri s-au consemnat la energie electrică, gaze și alți combustibili +81,7%, urmate de întreținerea locuinței +66,7%. Urmează alimentele și băuturile nealcoolice, cu +58,04% și băuturile alcoolice și tutun +53,8%.
Deși comunicațiile reprezintă singurul capitol la care s-au înregistrat ieftiniri în UE, în România acestea s-au scumpit cu 12,8% pe parcursul a 10 ani.
Mai jos, inflația, calculată nu an/an, ci ca medie anuală și exprimată prin IAPC al UE (indicele armonizat al prețurilor de consum):
Modificarea globală a IAPC în UE în perioada 2014-2023 a fost de 25,2 %, sau o medie anuală de 2,1 %. Modificările de preț în Japonia au fost în general mai mici decât în UE, în timp ce au fost în general mai mari în Statele Unite și China în perioada 2014-2020.
În perioada 2014-2023, prețurile de consum armonizate au crescut cu o medie anuală de 0,9 % în Japonia, 2,8 % în Statele Unite și 1,7 % în China.
Dintre statele membre UE, Ungaria (60,7 %), Estonia (49,6 %) și Lituania (48,5 %) au înregistrat cele mai mari creșteri generale ale IAPC între 2014 și 2023. În România inflația în această perioadă a fost 41,6%.
În schimb, Cipru a înregistrat cea mai mică creștere generală a IAPC în perioada aceeași perioadă (12,7 %).
Analizând cele mai recente date ale mediei anuale ale ratei inflației, în 2023 prețurile de consum au crescut cu până la 17% în Ungaria. Următoarele cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Cehia (12,0 %) și Slovacia (11,0 %). Românioa s-a plasat la jumătatea clasamentului cu media anuală de 7,2%. La celălalt capăt al intervalului, cele mai scăzute rate medii anuale ale inflației din 2023 au fost înregistrate în Belgia (2,3 %), Luxemburg (2,9 %) și Danemarca și Spania (ambele 3,4 %).
În ultimul deceniu, inflația în UE a scăzut între 2014 și 2015, atingând un minim de 0,1 % în 2015 și o rată puțin mai mare de 0,2 % în 2016. Rata medie anuală a inflației a crescut la 1,7 % în 2017 și la 1,9 % în 2018, scăzând ulterior la 1,5 % în 2019. După o scădere semnificativă la 0,7 % în 2020, a crescut brusc la 2,9 % în 2021, atingând un maxim istoric de 9,2 % în 2022. Astfel, cele mai scăzute rate ale inflației din UE au fost înregistrate în perioada 2014. -2016. Inflația anuală s-a accelerat din 2017 până în 2019; a scăzut în 2020 sub impactul măsurilor COVID-19, a crescut brusc în 2021 până la mai mult de trei ori în 2022. În 2023, a fost de 6,4 %, a doua cea mai mare rată pentru perioada 2014-2023.
Notă:
Inflația este, de regulă, măsurată prin indici ai prețurilor de consum sau indici ai prețurilor la raft.
Însă în UE a fost elaborat un indice specific al prețurilor de consum – indicele al prețurilor de consum – IAPC, pentru a se putea face comparații între țări cu monede și prețuri diferite. Alți factori (cum ar fi salariile) fiind constanți, inflația într-o economie înseamnă că puterea de cumpărare a consumatorilor scade, deoarece aceștia nu mai sunt în măsură să achiziționeze aceeași cantitate de bunuri și servicii cu aceeași sumă de bani.
(Citiți și: ”Fitch: Inflația ajută guvernele să scadă accelerat procentul datoriei publice în PIB”)
(Citiți și: ”Salariile din România în policriza ultimilor 3 ani”)
***
