Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%).
Astfel, inflaţia anuală a rămas, neaşteptat, peste pragul de patru procente şi a urcat la 4,11% (4,4% după metodologia IAPC). De reţinut creşterea preţurilor aflate sub influenţa politicii monetare a ajuns la 0,42%, cea mai mare valoare din ultimele 12 luni.
Ca valoare medie anuală ( aprilie 2018 – martie 2019 raportat la cele 12 luni anterioare), inflaţia a scăzut uşor, la 4,3%, valoare sub cea de 4,63% consemnată la finalul anului trecut. INS a comunicat şi valoarea medie a indicelui armonizat al preţurilor de consum IAPC, utilizat pentru comparaţii la nivel european, la nivelul de 4,1%.
Influenţele importante în sensul creşterii preţurilor pe luna martie au venit din partea combustibililor ( în urma evoluţiilor de pe pieţele internaţionale) şi a servciilor de telefonie ( new entry în topul scumpirilor deşi cursul de schimb mediu a rămas aproape neschimbat, dar a contat taxa din OUG 114).
Din păcate, a început să se mişte semnificativ în sus preţul la carne şi produse din carne, grupă cu pondere mare în coşul de consum (+0,71% şi chiar +0,80% la carnea de porc). Ceea ce s-a adăugat la deja obişnuitele majorări la legume (+2,06% şi +21,51% de la începutul anului !) şi la fructe (+2,00%), plus creşterea de 0,43% la tutun. Pe scurt, 70% din scumpirea de ansamblu a venit de la 6 grupe din coşul de consum.
De remarcat şi creşterea ceva mai mică dar sistematică a preţurilor la tot mai multe categorii contabilizate în calcul IPC. De pildă 0,32% la lapte, 0,25% la peşte, 0,22% la pâine şi 0,20% la ulei şi grăsimi pe segmentul alimentar, 0,41% la încălţăminte, 0,31% la energie şi 0,21% la îmbrăcăminte pe cel nealimentar şi 0,89% la serviciile de apă, canal şi salubritate.
Astfel, cu o presiune difuză de majorare a preţurilor, dincolo de influenţele nefavorabile venite de la combustibili şi de la preţurile volatile ( legume-fructe-ouă), indicatorul CORE 2 ajustat, aflat sub influent politicii monetare, a urcat la cea mai mare valoare din ultimele 12 luni (+0,42%). Semnificativ sub inflaţia lunară dar îngrijorător, în termeni anualizaţi, faţă de limita superioară a intervalului-ţintă (3,5%).
Cert este că, după doar patru luni trecute din 2019, s-a ajuns la un nivel cam prea mare al creşterii preţurilor (2,75%) în raport cu prognozele oficiale pentru finalul anului (3,2% la CNSP şi 3% +/-1,6% la BNR).
Spaţiul rămas pentru acomodarea viitoarelor creşteri de preţuri pentru încadrarea în prognoze s-a redus considerabil.
Speranţa ar fi în inversarea tendinţelor manifestate la combustibili şi pe segmentul volatil supus sezonalităţii, cel de legume-fucte, care au dat împreună aproape jumătate din inflaţia deja consemnată faţă de finalul anului precedent. Respectiv 1,31 puncte procentuale din cele 2,75% înregistrate în contul inflaţiei, fără a mai contabiliza şi influenţele indirecte din transport.
Dacă nu vom avea norocul să asistăm la reducerea simetrică a acestor preţuri (localizate la mai puţin de o şeptime din coşul de consum şi afectate de oferta internă redusă plus concurenţa sub normal), aceste influenţe negative vor trebui compensate prin măsuri mai puţin plăcute.
Dar esenţiale pentru a nu fi erodate puternic veniturile nominale.
