fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

„Inflaţia industrială”, peste ”inflația populară” – Energia, deja cu 14% mai scumpă: Lumini, umbre şi implicaţii

de Marin Pana , 3.10.2018

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut uşor în luna august 2018, până la 5,86%, dar a rămas semnificativ peste inflaţia preţurilor la consumator, măsurată de IPC (5,06%).

Or, industria este cea care dă tonul în întreaga economie (deşi în prima jumătate a acestui an a contribuit cu doar 23,6% la formarea PIB şi cu 1% din cele 4% creştere economică), iar o problemă de preț e o problemă de competitivitate.

La începtul anului 2018, rezerva de scădere a preţurilor din 2015 şi 2016 s-a epuizat, odată cu creşterea preţurilor la resursele energetice, creşterile salariale semnificative şi majorarea cursului de schimb peste prognozele iniţiale. Prin efect de bază, însă, nivelul IPPI s-a diminuat după jumătatea anului 2018, când a atins un maxim de 6,14%.

Inflaţia a venit iniţial pe calea indicelui pentru piaţa externă, ecartul faţă de IPPI la intern fiind considerabil şi în faza de reducere a preţurilor şi la revenirea în teritoriul pozitiv. Pentru ca să urmeze o reducere a acestui ecart, egalizarea, iar acum inversarea raporturilor, cu nivelul intern uşor peste cel extern (5,95% faţă de 5,71%).

Canalul extern de inflaţie a fost alimentat şi de deprecierea leului, pe fondul creşterii semnificative a puterii de cumpărare. Concretizată şi pentru produsele de import (deficitul comercial s-a majorat de la circa 10 miliarde euro în 2016 la aproape 13 miliarde euro în 2017 şi a crescut cu peste 11% în primele şapte luni ale lui 2018).

Situaţia pe marile grupe industriale. Efortul de reducere a costurilor de fabricaţie, anulat de factura la energie

Pe marile grupe industriale, creşterea cea mai mare a preţurilor s-a produs în industria energetică, care a înregistrat un ritm lunar de creştere excepţional, de 2,56% şi unde facturile la energie au ajuns cu peste 14% mai mari decât în urmă cu un an şi se adaugă la ritmul de circa 11% al creşterii costurilor salariale în industria prelucrătoare. Efectele se vor transmite inevitabil pe lanţul de producţie al tuturor mărfurilor către consumatori.

Faţă de aceeaşi lună a anului precedent, segmentul bunurilor intermediare s-a situat pe locul doi al scumpirilor, cu +6,43% ( peste nivelul mediu şi mult peste celelalte componente ale IPPI cu excepţia industriei energetice). Încercarea de a restructura fabricaţia şi de a eficientiza procesele de producţie a limitat creşterea de preţ la +0,21% în raport cu luna precedentă.

Aici ne situăm exact pe zona pieselor şi subansamblelor produse în România şi integrate apoi în produse finite, în mare parte, în alte ţări. Ceea ce înseamnă că acest trend va fi gestionat de firmele care utilizează furnizori locali, cu implicaţii care încă nu se simt la nivelul consumatorului autohton.

Oarecum suprinzător, creşterile de preţuri au rămas decente atât la nivel lunar cât şi ca evoluţie anuală la sectoare cheie de produse finite, respectiv industria bunurilor de capital (doar +1,45% pe ultimele 12 luni şi +0,03% faţă de iulie 2018), cea a bunurilor de uz curent (+2,22%, respectiv +0,04%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2,46% după o scădere lunară senzaţională, în contracurent, de -0,56%)

Sunt întreprinderi anonime care care au trebuit să se alinieze la noile cerinţe salariale de piaţa muncii şi la costurile crescute masiv cu energia, au reuşit să se eficientizeze şi să ţină în spate (cu preţul vizibil în reducerea impozitului pe profit ca pondere în PIB la cele mai scăzute cote din ultimii patru ani).

Rămâne de văzut, însă, cât timp vor mai putea găsi resurse de eficientizare şi cât îşi vor mai putea îngusta profitabilitatea pentru a susţine presiunea venită pe calea indexărilor salariale superioare din sectorul bugetar. Cu un stat care a acordat „din pix” majorări de venituri greu de găsit pe piaţa privată, unde trebuie să vină din rezultatul economic.

Industria prelucrătoare a consemnat ritmuri de creştere a preţurilor ceva mai mici decât cele generale ( doar +0,11% lunar şi +5,65% faţă de aceeaşi lună a anului anterior), cu diferenţe foarte însemnate între diversele ramuri ( ecart de aproape 40% între evoluţia preţurilor între prelucrarea ţiţeiului, +35,33%, şi fabricarea altor mijloace de transport decât cel rutier, -2,56%).

Cu valori peste media generală au contribuit la IPPI fabricarea de substanţe şi produse chimice (+12,88%, ritm mai mult decât dublu faţă de cel consemnat cu doar trei luni în urmă), industria metalurgică (+11,05%), repararea maşinilor şi echipamentelor ( +10,73%) şi fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (+6,46%, dar pe un trend de scădere).

Prin contrast, alte ramuri au consemnat creşteri de preţuri mult mai reduse, precum cele din realizarea de construcţii metalice (+1,77%, cu -0,44% faţă de luna anterioară), fabricarea echipamentelor electrice (+1,68% şi o pondere însemnată la export), industria alimentară (+1,29%) sau fabricarea produselor din tutun (+0,31%).

Toate aceste evoluţii se vor vedea decalat cu câteva luni în timp, după parcurgerea lanţului de integrare în produse finite şi desfacerea către consumatorul final, implicit în IPC. Precum şi în deflatorul PIB (care ţine cont de preţurile din întreaga economie) cu care va fi „dezumflat” rezultatul de creştere consemnat nominal, pentru a ne da creşterea economică reală pe acest an.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult