”Inflația industrială” în octombrie: 41% măsurată la București, 53% calculată de Eurostat – mult peste media UE. Inflația internă rămâne mai mare decât cea produsă din extern

”Inflația industrială” sau prețurile producției industriale la poarta fabricii a fost de 41,1% în octombrie față de aceeași lună a anului trecut, inflația din industria energetică fiind de 100,06%, arată datele publicate vineri de INS.

În același timp, oficiul european de statistică, Eurostat, care folosește alt mod de calcul al prețurilor producției industriale, a anunțat pentru România o inflație industrială de 53,8% în octombrie față de aceeași lună a anului trecut, față de media europeană de 31,2%, ceea ce poziționează România pe locul 5 în UE la acest indicator.

Conform modului de calcul al Eurostat, preţurile producţiei industriale au urcat în majoritatea statelor membre UE în ritm anual, iar cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Ungaria (68%), Slovacia (59,3%), Letonia (57,9%), Bulgaria (55,5%) şi România (53,8%).
Singura excepţie a fost Irlanda, cu un procent de 17,2%.

Inflația industrială în zona euro a cobărât la nivelul de dinanintea invaziei rusești în Ucraina

În zona euro, prețurile produselor la poarta fabricii au ajuns în octombrie 2002 la 30,8% față de aceeași lună a anului trecut, nivel cu cel înregistrat în prima lună a acestui an față de aceeași lună din 2021.

În august și septembrie 2022 inflația industrială în ritm anual raportată de Eurostat pentru zona euro a fost de 43,4%, respectiv 41,9%.

În ceea ce privește media europeană inflația industrială s-a redus, de asemenea, de la 43,2% în august și 41,4% în septembrie, la un nivel de 31,2% în octombrie față de luna similară din 2021.

Eurostat precizează că în octombrie preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un avans de 67% al preţurilor la energie, de o creştere de 17,1% a preţurilor bunurilor de folosinţă imediată şi de 10,1% a preţurilor bunurilor de folosinţă îndelungată.

Față de luna anterioară, prețurile la poarta fabricii au scăzut în octombrie. Situație nemaiîntâlnită de la declanșarea pandemiei

În octombrie, comparativ cu luna precedentă, preţurile producţiei industriale au înregistrat o scădere de 2,9% în zona euro şi de 2,5% în Uniunea Europeană, după un avans de 1,6% în zona euro şi de 1,4% Uniunea Europeană, în septembrie.

Preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în primul rând de preţurile la energie, care au scăzut cu 6,6%, în timp ce preţurile la bunurile de intermediare au înregistrat un avans de 0,3%, iar preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată au crescut cu 0,5%.

Cele mai semnificative creşteri ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor au fost înregistrate în Grecia (9,6%), Ungaria (6,2%) şi Belgia (2,8%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 32,5%), Bulgaria (minus 8,8%) şi Danemarca (minus 5,5%).

România a raportat un avans de 2,6% în octombrie, după un declin de 0,7% în septembrie.

Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.

INS: Inflația industrială internă rămâne mai mare decât cea din extern

Inflația industrială în România, comunicată de Institul Național de Statistică (INS) pentru octombrie 2022 pe total (piaţa internă şi piaţa externă) față de luna septembrie este de 2,2%.

Pe marile grupe industriale, o influență majoră în stabilirea indicelui preţurilor producţiei industriale pe total a avut-o industria energetică, unde inflația industrială în octombrie față de septembrie a fost de 4,11%.

În ritm anual, în octombrie comparativ cu aceeași lună din 2021, preţurile producţiei industriale pe total
(piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 41,1%, fiind influențate de inflația energetică, care a crescut cu 100,06%.

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor produselor/serviciilor industriale fabricate şi livrate în primul stadiu de comercializare de producătorii interni într-o anumită perioadă (denumită perioadă curentă) faţă de o perioadă anterioară (denumită perioadă de bază sau de referinţă), explică INS.

Preţurile colectate sunt preţuri de producător, nu includ TVA şi alte taxe pe produs.

Preţurile sunt colectate de la aproximativ 1800 de operatori economici, selectaţi în funcţie de cifra de afaceri raportată în cadrul cercetării statistice Ancheta Structurală în întreprinderi realizată în perioada aferentă anului de bază (2015).

Acest indicator este foarte important pentru economie, fiind folosit la calculul deflatorului PIB (creșterea economică reală se calculează prin împărțirea PIB-ului nominal la un indice dat de acest deflator), potrivit hotnews.ro.

Cu cât inflația industrială e mai mică, cu atât PIB va fi mai mare în termeni reali.

***