Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut în luna august până la 5,9%, de la 6,1% în iulie.
Cele mai ridicate rate ale inflației (calculate cu Indicele armonizat al prețurilor de consum – IAPC) s-au înregistrat în Ungaria (14,2%), Cehia (10,1%) şi Slovacia (9,6%).
La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca (2,3%), Spania şi Belgia (ambele cu o inflaţie de 2,4%), arată datele revizuite publicate marți de Eurostat.
Comparativ cu luna iulie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 ţări, inclusiv în România, unde a crescut de la 8,9%, până la 9,3%.
Scădere nesemnificativă – sursele inflației persistă
De asemenea, noile date ale Eurostat arată că în zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor de la 5,3% în luna iulie, până la 5,2% în luna august.
Conform unei estimări preliminare, publicate la începutul lunii, rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas nemodificată la 5,3% în luna august.
Eurostat precizează că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru mărfurile volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 5,3%, de la 5,5%.
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool (core2), a scăzut şi el până la 9,7%, de la 10,8% în luna iulie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a redus prognozele de creştere pentru zona euro în următorii doi ani, dar şi-a majorat prognozele de inflaţie.
Conform proiecţiilor macroeconomice din luna septembrie pentru zona euro, rata medie a inflaţiei se va situa la 5,6% în 2023, la 3,2% în 2024, faţă de 5,4% în 2023 şi 3% în 2024, cât estima anterior.
„BCE va menține nivelul de 4%, atât timp cât e necesar”
BCE a majorat săptămâna trecută pentru a zecea oară consecutiv rata dobânzii până la valoarea record de 4%, nivel considerat a fi plafonul maxim din acest ciclu de înăsprire a politivii monetare.
Banca Centrală Europeană va menține nivelul dobânzilor la 4% atâta timp cât va fi necesar pentru a controla inflația, a declarat Francois Villeroy de Galhau, guvernatorul băncii centrale a Franței și membru al Consiliului guvernatorilor, indicând că nu este în favoarea creșterilor viitoare în această etapă.
„Privind situația de astăzi, credem că este un nivel bun și, cu excepția surprizelor – suntem pragmatici, ne uităm la modul în care evoluează inflația – este mai important acum să avem răbdare, să fim tenace”, a declarat marți pentru BFM TV. „Avem doza potrivită, dar trebuie să luăm medicamentul pentru o perioadă suficient de lungă și vom vedea o scădere a inflației.”
Președintele Christine Lagarde a spus că nu poate spune dacă acesta va fi apogeul, iar mai mulți colegi adepți ai politicilor dure, au subliniat atunci că ar putea să nu fie ultima creștere.
Nivelul actual este un „platou, dar nu voi spune nimic despre lungimea platoului”, a spus el. „Suntem foarte pragmatici: ne uităm la modul în care evoluează boala, inflația. Sunt primele semne încurajatoare, dar pe măsură ce organismul se vindecă și într-o zi boala dispare, adică revenim la 2%, vom înceta să luăm medicamentul și în acel moment ratele BCE pot scădea din nou. Nu suntem acolo astăzi. Este important să ai răbdare.”
***
