România a reușit să reducă anul trecut rata inflației anuale calculată după metodologia armonizată la nivel european (indicele IAPC) de la 4% la doar 1,8%, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Astfel, pe fondul crizei economice induse de pandemie, țara noastră a reușit să se poziționeze cu creșterea prețurilor sub cele trei țări de referință din Europa Centrală, care au un regim valutar similar (Polonia, Ungaria și Cehia).
Pentru referință, menționăm că a fost o țară din fostul bloc estic intrată în Zona Euro poziționat ca inflație în imediata noastră apropiere, Slovacia (1,6%), și s-au înregistrat valori de 1% în Austria sau 0,9% în Olanda, în condițiile în care media Eurozonei a fost de -0,3%.
Scăderile cele mai pronunțate ale prețurilor s-au consemnat în Grecia (-2,4%), urmată la mare distanță de Slovenia (-1,2%) și Irlanda (-1%). Intrate în anticamera adoptării monedei unice, Bulgaria (0%) și Croația (-0,3%) au avut valori sincrone cu ținta pe care și-au propus-o.
Referitor la valoarea negativă a inflației în Zona Euro trebuie menționat că două componente mari ale coșului de consum luat în calcul au venit în decembrie 2020 cu influențe în sensul scăderii indicelui de inflație, energia (-0,68 puncte procentuale) și bunurile industriale (-0,14 pp), în timp ce alimentele (+0,25 pp) și serviciile (+0,30 pp influență pe IAPC) s-au scumpit marginal.
Reamintim că România nu a mai îndeplinit criteriul Maastricht referitor la evoluția prețurilor după luna martie 2018, când, potrivit Raportului de Convergență al CE, „rata medie anuală a inflației IAPC înregistrată de România a fost de 1,9%, valoare egală celei de referință”. Deși am ajuns acum sub valoarea de atunci, mai avem de consolidat câștigul obținut, prin păstrarea unui nivel similar atunci când prețurile vor începe să crească în alte state ale UE, odată cu relansarea economică.
Baremul care trebuie îndeplinit pentru a reintra în calculul adoptării euro pe termen mediu este de 1,5 puncte procentuale peste media celor reduse inflații din trei țări membre iar indicatorul vizat de la Bruxelles nu este IPC, măsurat la nivel național a fi fost 2,06% pe 2020, ci IAPC, care include achizițiile făcute de rezidenții ce nu intră în ancheta bugetelor de familie și de turiști.
