Valoarea inflației anuale a crescut ușor, după ce inflația consemnată pe luna aprilie 2014 a fost de +0,27%. Este prima creștere după nouă luni consecutive de diminuare, pe parcursul cărora acest indicator a scăzut de la 5,37% în iunie 2013 până la un minim de 1,04% în martie 2014. Creșterea prețurilor s-a datorat aproape exclusiv introducerii accizei suplimentare la carburant.
Grupa de combustibili ( în cadrul căreia ponderea majoritară o au carburanții) a avut o creștere a prețurilor de 3,16%), ceea ce s-a transpus într-o creștere de 0,67% la nivelul produselor nealimentare, singura categorie de produse și servicii incluse în indicele prețurilor de consum care a fost pe plus. Produsele alimentare s-au ieftinit cu 0,06% iar serviciile cu 0,05%.
Per total, legumele și conservele de legume s-au ieftinit cu 1,33%, în cadrul acestei grupe cartofii având cea mai importantă scădere (-2,77%). Prin contrast, fructele s-au scumpit cu aproape un procent și jumătate, sub influența combinată a citricelor (+2,05%) și fructelor proaspete (+1,03%). Ouăle s-au ieftinit cu aproape trei procente.
De notat că a continuat scăderea prețurilor la ulei comestibil (-0,90%) și zahăr (-1,69%). Ușoare diminuări s-au mai consemnat la carnea de porc (-0,12%) și carnea de pasăre (-0,12%). La grupa de servicii, influența cea mai importantă în sensul limitării creșterii IPC a avut-o reducerea costurilor facturate la telefonie (-0,69%), sub efectul aprecierii leului față de euro.
Efectul de bază nu a mai fost favorabil ( doar 0,11% inflație lunară în aprilie 2013) iar Indicele CORE 2, aflat sub influența politicii monetare a BNR, a fost de 0,05%. Evoluția prețurilor la produsele cu prețuri reglementate a contribuit la reducerea inflației. Energia electrică s-a ieftinit cu 0,98% iar gazele naturale cu 0,85%.
În prima lună de aplicare a accizei suplimentare la carburanți, efectul asupra creșterii generale a prețurilor a fost de +0,26%, adică aproape întreaga creștere consemnată. În absența majorării prețurilor la combustibili, am fi asistat la un avans de numai o sutime de procent a IPC și la o valoare record absolut a inflației anuale, care s-ar fi situat sub pragul de 1%.
Traiectoria procesului de diminuare rapidă a creșterii prețurilor a fost remarcabilă (vezi tabelul). Dar, tocmai de aceea, ea nu mai poate continua. Va trebui să fim atenți la procesul de stabilizare a IPC la o valoare apropiată de fundamentele reale ale economiei, care țin de productivitatea muncii, politica de venituri și politica fiscală.
Decalajul dintre inflația medie anuală pe agregare națională și cea pe sistem armonizat european s-a diminuat până la patru zecimi de procent (2,5% IPC, față de 2,1% IAPC, valoarea transmisă la Eurostat și conformă cu clasificarea europeană a mărfurilor și serviciilor). Reducerea de la ambii indicatori a fost substanțială iar luna viitoare va aduce intrarea foarte probabilă sub plafonul teoretic recomandat de 2%.
După primele zece luni din acest an, creșterea generală a prețurilor a fost de 1,48%. Ceea ce lasă, pentru următoarele opt luni, un spațiu suficient pentru încadrarea în coridorul de inflație centrat pe 2,5% și indică posibilitatea încadrării în prognoza revizuită a BNR de 3,3% pe final de an. Valorile inflației lunare din perioada de vară și din septembrie (când efectul de bază dat de reducerea TVA la pâine va fi destul de puternic în sens negativ) vor fi decisive.
