Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul de creștere economică pe anul 2019 la nivelul de 4,1%, deşi valoarea PIB a fost majorată cu circa șase miliarde de lei în a doua varianta provizorie dată publicităţii. Reamintim că va PIB-ul va fi anunţat în forma semidefinitivă peste un an, calculele vor continua ulterior iar datele vor rămâne definitive de-abia după doi ani.
Datele comunicate anterior au fost revizuite, atât pentru seria brută cât și pentru cea ajustată sezonier (și comunicată la Eurostat pentru comparabilitate), dar nu au apărut schimbări semnificative față de raportările anterioare. Situaţia la zi se prezintă după cum se vede în tabelele următoare, cu observaţia că valoarea de creştere consemnată pentru 2019 este cea mai redusă din ultimii trei ani.
Dacă se face trimitere la evoluţia de la un trimestru la altul, rezultatul comunicat de INS arată o încetinire pe parcursul primelor trei trimestre din 2019, urmată de o tentativă de revenire la ritmuri mai ridicate pe final de an. Din păcate, criza generată de pandemia de coronavirus va afecta rezultatul pe primul trimestru din 2020, inversând această tendință.
Valoarea nominală – recalculată semnificativ în plus, valoarea reală a rămas la fel
Faţă de anul de 2014, când PIB-ul României a revenit la nivelul atins în 2008, rezultatul economic a avansat în termeni reali cu aproape 27% pe perioada 2015 – 2019.
Rezultatul final al PIB 2019 a fost recalculat în plus în varianta provizorie 2 cu aproape șase miliarde de lei, de la 1.053.884,8 milioane lei în varianta provizorie 1 la 1.059.803,2 milioane lei în varianta finală. Astfel, exprimat în euro la cursul mediu pe anul trecut, PIB-ul României a ajuns la valoarea de 223,35 miliarde euro.
Pe trimestrul II a apărut o reaşezare destul de consistentă în sus, de peste trei miliarde de lei, adică mai mult de jumătate din modificarea rezultatului comunicat iniţial.
Cu toate acestea, rezultatele procentuale au rămas neschimbate pentru toate trimestrele din 2019. Explicația efectului nul al sporului de șase miliarde lei pentru anul trecut este dată de recalcularea concomitentă în sus a deflatorului (indicele prețurilor din economie, cu care se ajustează rezultatul nominal pentru a obține creșterea economică) de la 6,3% la 6,9%. Pe scurt, PIB-ul a fost mai mare decât s-a calculat inițial deoarece inflația în economie a fost mai mare, dar rezultatul în termeni reali ( în prețurile perioadei de bază) a rămas același: 4,1%,
Industria și agricultura – contribuţie negativă la creşterea PIB. Sectorul financiar – lanterna roșie, cu contribuție nulă
Ponderea industriei în formarea PIB a scăzut la doar 21,8% cea mai joasă performanță din ultimii ani după a scădere de 1,5% volumului fizic al producției. În agricultură, rezultatul în termeni comparabili cu anul anterior a fost încă și mai slab (-3,2%) iar importanța acestui sector economic s-a dus spre doar patru procente din total.
Ambele ramuri esențiale pentru producția materială au influențat negativ creșterea economică (-0,3 puncte procentuale în cazul industriei și -0,1 pp în cazul agriculturii). Salvarea rezultatului final a venit din revenirea puternică a sectorului de construcții ( +17,5% în expresie fizică), care a ajuns să devanseze comerțul ca influență pozitivă în avansul PIB ( 1pp față de 0,9pp).
De subliniat și efectul de câte +0,4 pp al trio-ul format din tranzacții imobiliare, activităţi profesionale şi informaţii şi comunicaţii. Continuă să rămână îngrijorătoare evoluția segmentului de intermedieri financiare şi asigurări, ajuns pe post de lanternă roșie în economie și cu o contribuție nulă la creșterea PIB.
Datele INS arată că trendul pe total 2019 al comerțul exterior a fost nefavorabil, în condiţiile în care ritmul de creştere al exporturilor s-a situat sub cel al importurilor. Diferenţa de ritm s-a pozitivat chiar în trimestrul patru, potrivit datelor comunicate la zi. Din păcate, criza economică aferentă pandemiei a venit într-un moment în care încercam să mai diminuăm dezechilibrul comercial și a afectat exact marii exportatori din sectorul auto.
În fine, poate ar trebui să reflectăm la faptul că, în absența influenței negative rezultate din schimburile comerciale cu exteriorul, rezultatul de creștere al PIB ar fi fost de 5,6% pe T4 și 5,7% pe ansamblul anului 2019. Adică exact ceea ce ne-am și propus inițial în strategia de dezvoltare pe termen mediu. De unde rezultă și importanța deficitul extern cronic pe partea de mărfuri, deficit care ar trebui eliminat.
