luni

4 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 februarie, 2020

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,6% în luna ianuarie, de la 4% în luna decembrie a anului trecut, și s-a apropiat de pragul maxim al intervalului țintit de Banca Națională a României (BNR), de 2,5% (dobânda de politică monetară) ± 1%.

Indicele prețurilor de consum (IPC) arată că mărfurile alimentare s-au scumpit cel mai mult față de ianuarie 2019 (+4,75%), serviciile cu 4,01%, iar mărfurile nealimentare cu 2,68%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Față de decembrie 2019, preţurile de consum au crescut cu 0,4%, în luna ianuarie 2020. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2019 – ianuarie 2020) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2018 – ianuarie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,8%.

BNR prevede temperarea inflaţiei, cu îngrijorare


BNR a redus prognoza de inflaţie pentru 2020 la 3%, de la 3,1% (estimarea anterioară) și la 3,2% pentru 2021

„Rata anuală a inflaţiei este proiectată a reintra în interiorul intervalului din jurul ţintei începând cu T1 / 2020 (2,8%, în martie, n.n.), pe fondul epuizării efectelor şocurilor de ofertă din anul 2019”, spune raportul BNR asupra inflaţiei, ediţia februarie 2020 publicată marţi.

Totuşi dezechilibrele induse de măsurile anilor anteriori vor continua să-şi facă efectul, astfel că „ulterior (IPC) se va plasa pe o traiectorie ascendentă, imprimată de presiunile de la nivelul inflaţiei de bază, dar se va menţine în interiorul intervalului ţintei”.

Ce ar putea împiedica atingerea datelor prognozate

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Dintre cauzele eventualelor abateri în sus ale ratei inflaţiei de la traiectoria prognozată de BNR  se remarcă:

  • insuficiența și necorelarea cu cererea a ofertei de forță de muncă ;
  • desfășurarea procesului de liberalizare a piețelor energiei electrice și gazelor naturale;
  • incertitudinile privind politicile fiscale şi de venituri, potrivit raportului citat.

BNR decisese, vineri, să reducă rezervele minime obligatorii (RMO) aplicabile la pasivele în valută ale băncilor, de la 8% la 6%, eliberând în sistem mai mult de jumătate de miliard de euro, în cadrul politicii sale de control al lichidităţii pe piaţă şi de depreciere graduală a leului, în scopul eliberării treptate a presiunilor deficitelor externe.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: