În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB).
Cu 19,1%, ea s-a plasat de puțin peste segmentul de „comerț en-gros și en-detail, transport, hoteluri și restaurante” (19%) și partea de „administrație publică, apărare, educație, sănătate și asistență socială” (18,6%).
România s-a plasat pe locul patru în clasamentul statelor membre UE după ponderea valorii adăugate brute (Eurostat a greșit puțin graficul), cu un procentaj de 26,1%, fiind precedată de Irlanda (36,5%), Cehia (30,2%) și Slovenia (26,9%).
După noi și foarte aproape de reperul de 25% din VAB, apar Slovacia (25,7%), Germania (25,4%, singurul stat occidental intercalat printre fostele state din blocul estic), Polonia (25,0%) și Ungaria (24,8%).
Aportul domeniilor economice la PIB
În 13 state membre, sectorul comercial fost principalul generator de valoare adăugată brută, cu cele mai mari procentaje consemnate în Lituania (31,9%), Polonia (26%, o excepție prin faptul că acest sector a devansat industria tot foarte bine reprezentată), Cipru (25,6%), Grecia (25,1%), Letonia și Portugalia (ambele cu 24,8%).
Foarte interesant, segmentul bugetar de „administrație publică, apărare, educație, sănătate și asistență socială”a fost dominant în structura VAB din cinci state UE: Franța (22,4%), Danemarca (21,6%), Belgia (21,4%), Suedia (21,3%) și Olanda (20,8%). Luxemburg se singularizează prin predominanța sectorului financiar (26,2%).
Per total UE, sectoarele de „activități profesionale, științifice și tehnice” (+11,5%) și „Activități imobiliare” (+11,2%) au consemnat și ele valori importante în cadrul VAB, cu 11,2%, în timp ce agricultura, plasată pe ultimul loc deși joacă un rol important pentru alimentația populației, și-a redus contribuția în VAB la doar 1,6%.
Evoluțiile din ultimii 20 de ani
Pe parcursul ultimilor 20 de ani, cele mai mari creșteri ale ponderilor sectoriale s-au înregistrat în „activități profesionale, științifice și tehnice” (+2,3 puncte procentuale), „administrație publică, apărare, educație, sănătate și asistență socială” (+1,1 pp), „activități imobiliare” (+0,7 pp) și „informații și comunicații” (+0,6 pp).
Variații minore s-au produs la arte, divertisment, recreere și alte servicii” și „activități financiare și de asigurări” (ambele cu +0,1pp), precum și în construcții (-0,2 pp) și „comerț en-gros și en-detail, transport, hoteluri și restaurante” (-0,3 pp). Scăderi semnificative au avut loc în industrie (-3,5 pp) și agricultură (-0,8 pp).
Productivitatea pe sectoare față de media pe economie, România vs. UE
Datele oferite de Eurostat permit poziționarea principalelor zece sectoare economice în raport cu media pe economie, diferențele dintre România și UE fiind în mai multe cazuri destul de clare, cu posibilitatea de a evidenția unde avem probleme în convergența cu nivelul de dezvoltare din occident.
Astfel, deși deține o pondere importantă în structura VAB, productivitatea din industrie este ceva mai redusă la noi față de practica europeană, atenție, nu față de nivelul din UE ci față de media proprie a economiei naționale. În schimb, apare cam productiv prin raportare la uzanțele europene comerțul (91% față de 77%).
Raportul este încă și mai pronunțat în cazul activităților care țin mai ales de sectorul bugetar (107% la 79%), unde rezultatul este generat de nivelul relativ ridicat al salariilor în raport cu media pe economie. Totuși, trebuie remarcat că nu avem prea multe persoane ocupate în această parte a economiei, ci mult prea puține în raport cu media UE (13,5% la noi față de 23,6% în UE).
Dacă performanța din construcții seamănă destul de bine cu cea din industrie, adică este destul de evident sub cea de la nivelul UE, în schimb zona de imobiliare și cea de servicii profesionale apar cam „dezvoltate” ca aport la PIB, cu valori de productivitate relativă de două ori și chiar peste mai mari, ceea ce nu este tocmai un lucru bun. Interesantă și poziționarea similară din segmentul de arte, recreere etc.
În fine, o mare problemă cu care am rămas din istorie, generată de tranziția incompletă la societatea industrială, o constituie ponderea încă foarte mare a populației ocupate (cu cea mai mare pondere !) în agricultură. Sector care are o productivitate față de media națională undeva la o cincime la noi față de două cincimi dintr-o medie semnificativ mai mare în cazul UE.
Urmărește-ne pe Google News
