România se află pe penultimul loc, cu 44 de puncte, la nivelul UE în clasamentului Indicelui de Percepție a Corupției 2019, prezentat joi de Transparency International. Indicele reflectă percepția pe care mediul de afaceri despre corupția din sectorul public, iar clasamentul este realizat pe o scară între 0 (care înseamnă „foarte corupt”), și 100 de puncte („deloc corupt”).
La nivel global, România ocupă locul 70, din 180.
Țara noastră a înregistrat anul trecut o scădere de trei puncte, comparativ cu 2018, și coboară până la scorul atins din 2012:
Tot 44 de puncte a obținut și Ungaria, în timp ce ultimul loc este ocupat de Bulgaria, cu 43 de puncte, stat perceput ca având cel mai corupt sector public din UE.
Polonia cu 58 de puncte în noul clasament, revine și ea la același scor din 2012.
Media UE se situează la 66 d epuncte, față de 64 în 2018, iar primele trei state din top se mențin trei țări nordice:
- Danemarca (87 puncte, în scădere cu un punct față de 2018)
- Finlanda (86 puncte, în creștere cu un punct față de 2018)
- Suedia (85 puncte, la fel ca în 2018)
La nivel global, menționează studiul, care cuprinde 180 de țări, majoritatea statelor nu reușesc să combată în mod eficient corupția din sectorul public. Doar 59 de țări au obținut scoruri de peste 50 de puncte, media la nivel global stagnând la 43 de puncte, preucm în anii precedenți.
Guvernele din Canada, Franţa, Marea Britanie şi SUA au devenit mai corupte în percepţia experţilor şi a liderilor de afaceri, mai arată raportul.
„Nemulţumirea faţă de corupţia la nivelul guvernelor şi lipsa de încredere în instituţii ilustrează nevoia de a consolida integritatea politică”, a declarat directoarea TI, Delia Ferreira Rubio.
Recomandările pentru România
Transparency International Romania propune câteva „soluții concrete care pot contribui la reducerea corupției în sectorul public”:
- Restabilirea încrederii în mediul de afaceri, prin propunerea unei agende de reformă care să promoveze standarde de integritate în mediul de afaceri. Un astfel de proiect, în care reprezentanți din sectorul de business, sectorul public și organizații neguvernamentale să acționeze împreună pentru promovarea unui mediu de afaceri integru, trebuie să devină o prioritate la nivel național.
- Îmbunătățirea capacității instituțiilor publice de a aplica mecanisme de integritate, prin modernizarea standardelor de bună guvernanţă locală, pe un model elaborat de TI şi aplicat cu succes în alte state europene.
- Înfiinţarea Registrului Naţional de Conformitate, un mecanism pentru a creşte transparenţa administrativă şi pentru a contribui la reducerea vulnerabilităţilor la corupţie în administrația publică.
- Consolidarea independenței față de factorul politic pentru sistemele de control și echilibru, precum și promovarea separării puterilor în stat.
- Elaborarea de mecanisme care să respingă orice tratament preferențial în alocarea resurselor și prestarea serviciilor publice.
- Măsuri de control asupra finanțărilor politice, pentru a preveni influența excesivă în politică;
- Măsuri de gestionare a conflictelor de interese, astfel încât să se reducă riscul de influență nejustificată în elaborarea de politici publice.
- Consolidarea integrității în procesele electorale, prevenirea și sancționarea campaniilor de dezinformare – măsuri esențiale prin care cetățenii pot înțelege că își pot folosi votul pentru a pedepsi politicienii corupți.
- Implicarea societății civile în monitorizarea și expunerea faptelor de corupție, inclusiv prin asigurarea unei mai bune protecții a avertizorilor de integritate și a jurnaliștilor.
„În plus, Transparency International Romania reiterează faptul că succesul luptei împotriva corupţiei este direct legat de instituţii puternice şi stabile în ansamblul lor. Avem nevoie de instituţii puternice, independente, de lideri responsabili şi cetăţeni implicaţi în viaţa comunităţii locale, care să sancţioneze derapajele”, transmite organizaţia.
