miercuri

6 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 mai, 2019

Aceste alegeri europene nu au fost neapărat o competiție a proiectelor continentale, ci, mai curând, o sumă de bătălii politice naționale. Rezultatele care încep să se contureze arată că cele două mari grupuri politice europene au pierdut un număr important de locuri în legislativ, dar forțele pro-europene au în continuare o majoritate.

Alegerile din 2019 par să fi consemnat în primul rând o victorie a democrației: la nivel european prezența la urne este mai mare de 50% (estimarea curentă este de 50,95%), cea mai mare din ultimii 40 de ani.

Actorii principali și configurația Parlamentului European


Partidul Popular European (centru-dreapta) scade sub 25% pentru prima oară după 1989.

Socialiștii plutesc în jurul la 20%- cel mai slab rezultat înregistrat  ever – de la primele alegeri directe pentru Parlamentul European din 1979.

Punctele ”luminoase” ale acestor doi mari actori politici vin din Italia, acolo unde Partidul Democrat reușește să întreacă Mișcarea 5 Stele și să se plaseze pe locul 2, cu 19 mandate în PE.

În Spania, socialiștii au obținut o victorie clară și obțin 18 mandate.


În Grecia, Noua Democrație, formațiune afiliată PPE, câștigă 9 mandate și întrec Syriza, partid de guvernare, ceea ce l-a determinat deja pe premierul Alexis Tsipras să ceară organizarea alegerilor anticipate.

Locul 3 în PE va fi al alianței liberale ALDE/En Marche, care va obține peste 105 de locuri în legislativ.

Între noii actori politici, Alianța formată de vicepremierul italian Matteo Salvini a repurtat o victorie importantă- practic își va dubla locurile deținute în PE, dar este departe de a putea să domine legislativul european chiar davă va fi a patra forță politică a viitorului legislativ.

Verzii au confirmat, dar influența lor se face simțită într-o arie geografică limitată: au cucerit locuri doi sau trei în țări precum Germania, Franța, Finlanda și Luxembourg, dar niciun loc în sudul sau estul Europei.

Euroscepticii sunt cei mai puternici în Ungaria, acolo unde Fidesz a obținut 53%, suficient ca să obțină 13 mandate în PE, și în Polonia, tot 53%. Este de urmărit calea pe care va merge Viktor Orban pentru că nu e clar dacă Fidesz rămâne în PPE.

Un loc aparte în reprezintă Marea Britanie, acolo unde Partidul Brexit, care dorește ieșirea Regatului Unit din UE fără niciun acord, ocupă primul loc, cu aproximativ 30% voturi câștigate. Locul doi este ocupat de partidul care dorește rămânerea Regatului în UE, Liberal-Democrații având 20%.

Voturi de sancțiune

Partidele care au produs scandaluri naționale au plătit la urne. E cazul României, acolo unde PSD a pierdut cam o treime din voturile pe care le câștigase la precedentele alegeri. E cazul Austriei, acolo unde partidul aflat până de curând în coaliția de guvernare, FPO, a suportat consecințele scandalului generat de înregistrarea video de la Ibiza și nu a reușit decât un loc trei.

în Danemarca, acolo unde membri ai Partidului Popular au fost ținta unor investigații legate de proasta gestiune a banilor europeni, fapt ce a generat pierderea a jumătate dintre voturi.

În Estonia, formațiunea de dreapta Partidul Popular Conservator pierde alegerile europene la o lună după ce  câștigase guvernarea.

Probabil, și Franța poate fi inclusă în această categorie pentru victoria obținută de Frontul Național în dauna partidului președintelui Macron.

Bătălia care urmează

Chiar în baza cifrelor provizorii se poate afirma că viitorul Parlament European va fi unul destul de fragmentat, ceea ce va face foarte dificile negocierile pentru ocuparea pozițiilor de top în UE.

Formațiunile pro-europene păstrează încă avantajul, dar balanța de putere va fi greu de echilibrat pentru PPE în condițiile în care socialiștii au pornit asaltul încă de duminică searaa. Udo Bullmann, europarlamentar german lider al grupului socialist a decretat că zilele puterii PPE s-au încheiat.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

”PPE nu are de partea sa nici rezultatele, nici puterea de a mai conduce UE și Comisia Europeană. Avem nevoie de o nouă coaliție, pentru reformă”, a afirmat Udo Bullmann după închiderea urnelor.

De cealaltă parte, Joseph Daul, președinte al PPE, a anunțat victoria formațiunii sale și dreptul de a  deține președinția Comisiei, pentru Manfred Weber.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Mult așteptatul pachet de măsuri fiscale, anunțat de coaliția de guvernare în urmă cu câteva luni a intrat oficial pe masa guvernului și a fost pus în transparență....

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: