Închisorile secrete din România – vizate în decizia de joi prin care Tribunalul Penal Internațional a autorizat investigarea crimelor de război din Afganistan

Tribunalul Penal Internaţional (TPI) a autorizat joi deschiderea unei anchete pentru crime de război şi crime contra umanităţii în Afganistan. Decizia TPI precizează însă că investigația trebuie să includă și închisorile secrete operate de americani  în Polonia, Lituania și România.

”Procuratura este autorizată să înceapă o anchetă privind presupuse crime comise pe teritoriul Afganistanului începând cu 1 mai 2003”, a spus joi judecătorul Piotr Hofmanski, citind decizia ce anulează hotărârea din primă instanță și lansează o premieră în materie judiciară.

Decizia a fost luată cu unanimitate de Camera de Apel a TPI.

Judecătorul Hofmanski a mai declarat joi că procurorul șef de pe lângă TPI, Fatou Bensouda, nu trebuie să-și limiteze investigația la indiciile preliminare, întrucât acest lucru ar afecta funcția de căutare a adevărului pe care o are urmărirea penală.

Judecătorii TPI care au refuzat în aprilie 2019 să autorizeze deschiderea anchetei au considerat că nu se va putea ajunge la un rezultat, cât timp toate părțile vizate – SUA, autoritățile afgane și talibanii – nu vor coopera.

Curtea Penală Internațională are competenţă asupra infracțiunii de genocid, asupra crimelor de război şi asupra crimelor împotriva umanităţii.

SUA au ridicat viza procurorului care a cerut investigația

Decizia de joi a Tribunalului de la Haga, instituit în 2002, va înfuria administrația Trump, scrie The Guardian. Washingtonul a criticat de nenumărate ori cerererea procurorului șef al TPI, Fatou Bensouda, de a examina acțiunile soldaților americani în Afganistan.

Secretarul de stat american  Mike Pompeo a avertizat anul trecut că un astfel de demers va fi urmat de revocarea vizelor pentru personalul TPI care va încerca să investigheze crimele de război sau abuzurile comise de forțele americane în Afganistan sau oriunde altundeva în lume.

Fatou Bensouda a confirmat anul trecut că i-a fost revocată viza de intrare pe teritoriul SUA, după amenințarea oficialilor americani.

Fatou Bensouda: Există informații despre acte de tortură comise de soldații și serviciile secrete americane

Procurorul șef Bensouda a cerut în noiembrie 2017 autorizarea unei anchete ample, ca urmare a informațiilor colectate în cei peste 10 ani de investigație preliminară.

Ea a explicat atunci că există informații despre acte de tortură, rele tratamente, încălcarea demnității, violuri și acte agresiuni sexuale comise de soldați și agenți ai serviciilor secrete americane asupra deținuților deținuți în Afganistan și alte locuri.

De asemenea, ea a arătat că talibanii și alte grupuri de insurgenți au ucis peste 17.000 de civili afgani după 2009 și că forțele de securitate afgane sunt suspectate că au torturat prizonieri în centrele de detenție.

România – condamnată la CEDO din cauza închisorilor secrete

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat, în 2018,  România și Lituania, din cauza detenției a doi prizonieri ce au fost deținuți în închisori secrete din aceste state.

Curtea s-a pronunțat în favoarea a doi prizonieri deținuți în baza Guantanamo – Abd al-Rahim al-Nachiri (care a deschis proces împotriva României) și Abou Zoubaida (care a deschis proces împotriva Lituaniei) – care au fost ținuți prizonieri în închisori secrete în cele două țări, între anii 2004 și 2006.

Nici România și nici Lituania nu au admis existența închisorilor secrete pe teritoriile lor și ambele țări au făcut apel, dar judecătorii europeni au decis marți în unanimitate să respingă apelul.

(Citiți și: „România și Lituania au pierdut definitiv la CEDO procesul privind închisorile secrete ale CIA. România a crezut că poate închide subiectul cu verdictul Comisiei parlamentare speciale”)

În 2015, fostul președinte Ion Iliescu a declarat pentru Der Spiegel că el a aprobat “în principiu”, în perioada 2002-2003, o solicitare a SUA privind alocarea unui sediu al CIA în România. Publicația germană l-a întrebat în legătură cu acest subiect și pe Traian Băsescu, însă acesta a refuzat să facă orice comentariu.

(Citiți și: Der Spiegel – ”Ex-președintele Iliescu recunoaște existența unei închisori CIA în România”)

Ancheta parlamentară din România nu a descoperit nimic

Subiectul a fost cercetat și de o Comisie parlamentară specială, raportul fiind publicat în Monitorul Oficial din 7 mai 2008 (AICI-LINK).

Concluziile finale ale acestui raport sunt:

1. La întrebarea dacă există sau au existat baze secrete americane în România, Comisia de anchetă răspunde negativ.

2. La întrebarea dacă în România există sau au existat, în perioada cercetată, facilități pentru deținerea de prizonieri, altele decât cele penitenciare (reale, secrete, ad-hoc, clădiri utilizabile în formă improvizată în acest scop), eventual în apropierea aeroporturilor Timișoara, București – Henri Coandă sau Băneasa și Constanța, Comisia de anchetă răspunde negativ.

3. La întrebarea dacă există sau au existat persoane deținute cu sau fără acte în sistemul penitenciar din România, care ar fi putut să fie asimilate prizonierilor, Comisia de anchetă răspunde negativ.

4. La întrebarea dacă există posibilitatea unor fisuri în sistemul de control complet al traficului – civil sau militar – ori dacă, din neglijență, anumite zboruri ar fi putut trece nemonitorizate sau neînregistrate sau asupra lor nu s-ar fi aplicat procedurile la sol prevăzute în convențiile internaționale, Comisia de anchetă răspunde negativ.

5. La întrebarea dacă ar fi fost posibil ca anumite instituții din România să fi participat conștient sau prin omisiune ori neglijență la operațiuni de transport ilegal de deținuți prin spațiul aerian sau aeroporturile din România, Comisia de anchetă răspunde negativ.

6. La întrebarea dacă zboruri civile americane sau ale altor state ar fi putut transporta, lăsa ori ridica persoane care ar fi asimilate deținuților, pe teritoriul român sau în responsabilitatea autorităților române, potrivit normelor internaționale, Comisia de anchetă răspunde negativ.

7. La întrebarea dacă a existat o anchetă profundă parlamentară pentru stabilirea alegațiilor media privind existența unor centre de detenție sau a unor zboruri cu prizonieri ilegali în România, Comisia de anchetă răspunde pozitiv.

8. La întrebarea privind scopul escalelor în România ale zborurilor prezentate în cap. 5, Comisia de anchetă are argumente temeinice pentru a răspunde că ele nu au avut nimic în comun cu posibile transporturi ilegale de prizonieri pe teritoriul României.