fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Închisorile secrete din România – vizate în decizia de joi prin care Tribunalul Penal Internațional a autorizat investigarea crimelor de război din Afganistan

de Mariana Bechir , 5.3.2020

Tribunalul Penal Internaţional (TPI) a autorizat joi deschiderea unei anchete pentru crime de război şi crime contra umanităţii în Afganistan. Decizia TPI precizează însă că investigația trebuie să includă și închisorile secrete operate de americani  în Polonia, Lituania și România.

”Procuratura este autorizată să înceapă o anchetă privind presupuse crime comise pe teritoriul Afganistanului începând cu 1 mai 2003”, a spus joi judecătorul Piotr Hofmanski, citind decizia ce anulează hotărârea din primă instanță și lansează o premieră în materie judiciară.

Decizia a fost luată cu unanimitate de Camera de Apel a TPI.

Judecătorul Hofmanski a mai declarat joi că procurorul șef de pe lângă TPI, Fatou Bensouda, nu trebuie să-și limiteze investigația la indiciile preliminare, întrucât acest lucru ar afecta funcția de căutare a adevărului pe care o are urmărirea penală.

Judecătorii TPI care au refuzat în aprilie 2019 să autorizeze deschiderea anchetei au considerat că nu se va putea ajunge la un rezultat, cât timp toate părțile vizate – SUA, autoritățile afgane și talibanii – nu vor coopera.

Curtea Penală Internațională are competenţă asupra infracțiunii de genocid, asupra crimelor de război şi asupra crimelor împotriva umanităţii.

SUA au ridicat viza procurorului care a cerut investigația

Decizia de joi a Tribunalului de la Haga, instituit în 2002, va înfuria administrația Trump, scrie The Guardian. Washingtonul a criticat de nenumărate ori cerererea procurorului șef al TPI, Fatou Bensouda, de a examina acțiunile soldaților americani în Afganistan.

Secretarul de stat american  Mike Pompeo a avertizat anul trecut că un astfel de demers va fi urmat de revocarea vizelor pentru personalul TPI care va încerca să investigheze crimele de război sau abuzurile comise de forțele americane în Afganistan sau oriunde altundeva în lume.

Fatou Bensouda a confirmat anul trecut că i-a fost revocată viza de intrare pe teritoriul SUA, după amenințarea oficialilor americani.

Fatou Bensouda: Există informații despre acte de tortură comise de soldații și serviciile secrete americane

Procurorul șef Bensouda a cerut în noiembrie 2017 autorizarea unei anchete ample, ca urmare a informațiilor colectate în cei peste 10 ani de investigație preliminară.

Ea a explicat atunci că există informații despre acte de tortură, rele tratamente, încălcarea demnității, violuri și acte agresiuni sexuale comise de soldați și agenți ai serviciilor secrete americane asupra deținuților deținuți în Afganistan și alte locuri.

De asemenea, ea a arătat că talibanii și alte grupuri de insurgenți au ucis peste 17.000 de civili afgani după 2009 și că forțele de securitate afgane sunt suspectate că au torturat prizonieri în centrele de detenție.

România – condamnată la CEDO din cauza închisorilor secrete

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat, în 2018,  România și Lituania, din cauza detenției a doi prizonieri ce au fost deținuți în închisori secrete din aceste state.

Curtea s-a pronunțat în favoarea a doi prizonieri deținuți în baza Guantanamo – Abd al-Rahim al-Nachiri (care a deschis proces împotriva României) și Abou Zoubaida (care a deschis proces împotriva Lituaniei) – care au fost ținuți prizonieri în închisori secrete în cele două țări, între anii 2004 și 2006.

Nici România și nici Lituania nu au admis existența închisorilor secrete pe teritoriile lor și ambele țări au făcut apel, dar judecătorii europeni au decis marți în unanimitate să respingă apelul.

(Citiți și: “România și Lituania au pierdut definitiv la CEDO procesul privind închisorile secrete ale CIA. România a crezut că poate închide subiectul cu verdictul Comisiei parlamentare speciale”)

În 2015, fostul președinte Ion Iliescu a declarat pentru Der Spiegel că el a aprobat “în principiu”, în perioada 2002-2003, o solicitare a SUA privind alocarea unui sediu al CIA în România. Publicația germană l-a întrebat în legătură cu acest subiect și pe Traian Băsescu, însă acesta a refuzat să facă orice comentariu.

(Citiți și: Der Spiegel – ”Ex-președintele Iliescu recunoaște existența unei închisori CIA în România”)

Ancheta parlamentară din România nu a descoperit nimic

Subiectul a fost cercetat și de o Comisie parlamentară specială, raportul fiind publicat în Monitorul Oficial din 7 mai 2008 (AICI-LINK).

Concluziile finale ale acestui raport sunt:

1. La întrebarea dacă există sau au existat baze secrete americane în România, Comisia de anchetă răspunde negativ.

2. La întrebarea dacă în România există sau au existat, în perioada cercetată, facilități pentru deținerea de prizonieri, altele decât cele penitenciare (reale, secrete, ad-hoc, clădiri utilizabile în formă improvizată în acest scop), eventual în apropierea aeroporturilor Timișoara, București – Henri Coandă sau Băneasa și Constanța, Comisia de anchetă răspunde negativ.

3. La întrebarea dacă există sau au existat persoane deținute cu sau fără acte în sistemul penitenciar din România, care ar fi putut să fie asimilate prizonierilor, Comisia de anchetă răspunde negativ.

4. La întrebarea dacă există posibilitatea unor fisuri în sistemul de control complet al traficului – civil sau militar – ori dacă, din neglijență, anumite zboruri ar fi putut trece nemonitorizate sau neînregistrate sau asupra lor nu s-ar fi aplicat procedurile la sol prevăzute în convențiile internaționale, Comisia de anchetă răspunde negativ.

5. La întrebarea dacă ar fi fost posibil ca anumite instituții din România să fi participat conștient sau prin omisiune ori neglijență la operațiuni de transport ilegal de deținuți prin spațiul aerian sau aeroporturile din România, Comisia de anchetă răspunde negativ.

6. La întrebarea dacă zboruri civile americane sau ale altor state ar fi putut transporta, lăsa ori ridica persoane care ar fi asimilate deținuților, pe teritoriul român sau în responsabilitatea autorităților române, potrivit normelor internaționale, Comisia de anchetă răspunde negativ.

7. La întrebarea dacă a existat o anchetă profundă parlamentară pentru stabilirea alegațiilor media privind existența unor centre de detenție sau a unor zboruri cu prizonieri ilegali în România, Comisia de anchetă răspunde pozitiv.

8. La întrebarea privind scopul escalelor în România ale zborurilor prezentate în cap. 5, Comisia de anchetă are argumente temeinice pentru a răspunde că ele nu au avut nimic în comun cu posibile transporturi ilegale de prizonieri pe teritoriul României.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.3.2020

Un raspuns

  1. Ghita Bizonu'
    9.3.2020, 2:45 pm

    Insa in ce priveste existanta unor în închisori secrete in Romnia .. exista o prba , ceva acolo?
    Altceva decat speculatii jurnalistice bazate pe antiamericanism ?
    Fiindca sa o zicem p’a dreapta.. sa sciti talibani din Afganistan ca sa ii torturezi in Polonia sau Romania …. nu este de “bun simt”. Nu de lata dar inca un mort pe o margine de drum in Afganistan … “mai merge” insa intr-o tara UE cam “pute”

Lăsați un comentariu


Europa

UE a decis menținerea restricțiilor asupra vieții publice și a liberei circulații

Iulian Soare

Cei 27 de lideri ai UE au căzut de acord joi seara, după summitul online privind gestionarea pandemiei, să mențină restricțiile asupra vieții publice și… Mai mult

Stiri

VIDEO Elena Lotrean, Școala finlandeză Sibiu: Șapte competențe pentru formarea copiilor, promovate de educația finlandeză

Redacţia

„Skill-urile” sunt o parte a competențelor, cunoștințe, abilități dar și atitudini, de prea multe ori puțin luate în considerare. Finlandezii își propun să creeze oameni… Mai mult

Stiri

Mugur Isărescu: Băncile Centrale – 3 căi de integrare a riscurilor climatice

Adrian N Ionescu

Băncile centrale și autoritățile de supraveghere financiară trebuie să găsească instrumentele analitice, metodele și datele potrivite pentru a integra riscurile climatice în activitatea lor, în… Mai mult

Stiri

DNA – 2020: În 105 dosare deschise în legătură cu pandemia de Covid – prejudicii de sute de milioane

Vladimir Ionescu

DNA a instrumentat anul trecut 105 dosare legate de pandemie, cinci dintre acestea au fost deja trimise cu rechizitoriu în instanță, iar alte 24 sunt… Mai mult

Stiri

Romgaz va depune o ofertă pentru preluarea participației ExxonMobil în Marea Neagră la Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) va depune o ofertă pentru preluarea participaţiei ExxonMobil la concesiunea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, înainte de expirarea… Mai mult

Europa

400 de milioane de doze de vaccinuri “fantomă” – oferta rețelelor infracționale către statele UE

Iulian Soare

Rețele special organizate au încercat să vândă unor state membre  400 de milioane de doze de vaccin împotriva Covid-10, la un preț de aproape trei… Mai mult

Europa

18 companii au renunțat să mai lucreze la Nord Stream 2 de teama sancțiunilor americane

Razvan Diaconu

Un număr de 18 companii au fost convinse de perspectiva unor sancțiuni americane să nu mai lucreze pentru proiectul gazoductului rusesc Nord Stream 2, arată… Mai mult