Perspectiva închiderii frontierelor interne din Schengen începe să-i îngrijoreze tot mai mult pe oamenii de afaceri, pe măsură ce statele din nordul Europei introduc sau extind această măsură, iar suspendarea timp de doi ani a acordului pare să devină inevitabilă.
O astfel de suspendare va însemna disconfort – aglomerație, cozi la granițe, birocrație, dar și multe pierderi pentru companii, scrie Deutsche Welle.
În momentul de față, cheltuielile suplimentare ale transportatorilor europeni provocate de reintroducerea controalelor se ridică la aproximativ trei miliarde de euro, potrivit estimărilor președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Numai închiderea podului dintre Danemarca și Suedia costă firmele 300 de milioane de euro într-un an, potrivit datelor Comisiei.
Președintele Asociaţiei germane a Comerţului En-Gros, Comerţ Exterior şi Servicii, Anton Börner, este convins că Germania va fi puternic afectată de dispariția Schengen, iar directorul executiv al Camerei de Comerț germane, Martin Wansleben, a și cuantificat suma pe care ar putea-o pierde companiile din această țară din cauza timpilor de așteptare la graniță și a birocrației – aproximativ 10 miliarde de euro, potrivit unui interviu acordat de acesta publicației Rheinische Post.
„Europa are nevoie de frontiere libere”, a declarat și președintele Camerei de Comerț germane, Hans Peter Wollseifer, adăugând că efectele unei suspendări a acordului ar avea avea efecte inimaginabile.
Clemens Fuest, preşedintele Centrului European pentru Cercetare Economică, este de părere că este nevoie de aceste costuri pentru liniștea socială a Europei și pentru a evita radicalizarea.
După ce lucrurile se vor liniști, frontierele pieţei interne vor fi eliminate din nou și vor fi controlate doar granițele exterioare, a explicat Clemens Fuest, citat de Deutsche Welle.
Navetiștii europeni
Foarte afectată ar fi și piața muncii, într-o Europă în care peste 700.000 de lucrători fac naveta zilnic între două state.
În Luxemburg fac naveta aproximativ 157.000 de nemți, francezi și belgieni care însumează peste 40% din toată forța de muncă din regat, scrie Bloomberg.
Transportatorii români așteaptă cu îngrijorare Consiliul European din martie
„Există o temere și suntem foarte atenți la ce se va întâmpla în martie, la Consiliul European, ce decizie se va lua în privința Schengen. Chiar azi am discutat despre asta”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro subsecretarul general al Asociației Române pentru Transporturi Rutiere Internaționale (ARTRI), Daniel Mazilu (foto).
Când problemele se vor înmulți pe o rută și se va constata că întârzierile curselor sunt prea mari, firmele ar putea renunța la unele rute spre vest, a mai spus Daniel Mazilu.
Potrivit acestuia, probleme au existat în luna decembrie, când din cauza controalelor s-a stat și la cozi de 12 kilometri, cum s-a întâmplat în Cehia.
„Acestea sunt deja lucruri perimate, așteptăm să vedem ce se va întâmpla în martie. Sperăm să nu se ajungă la suspendarea Schengen. Dacă statele ar fi respectat planul Comisiei nu s-ar fi ajuns aici”, a încheiat subsecretarul general al ARTRI.
Ce se va întâmpla la Consiliul European din martie
“Nu avem mai mult de două luni pentru a pune sub control lucrurile”, a declarat Donald Tusk în fața Parlamentului European, săptămâna trecută.
Dacă nu va reuși să-și exercite un control adecvat la frontierele externe, Uniunea Europeană va eșua ca proiect politic, a mai adăugat el:
“Consiliul European din martie va fi momentul în care vom vedea dacă strategia noastră funcționează. Dacă nu, ne vom confrunta cu consecințe grave, precum prăbușirea Schengen. Desigur, această alternativă la strategia noastră nu este plăcută. De aceea, fac apel la statele membre să implementeze în totalitate strategia”, a cerut președintele Consiliul European.
La Davos, premierul Mark Rutte a insistat și el că este nevoie de un răspuns comun al statelor membre pentru ca unul dintre pricipiile fundamentale ale UE (libera circulație) să nu se piardă.
Acest răspuns ar trebui să vină în următoarele șase – opt săptămâni, a avertizat Mark Rutte.
Potrivit acestuia, în primele 3 săptămâni ale acestui an, aproximativ 35.000 de imigranți au traversat frontierele UE, un număr de patru ori mai mare decât cel înregistrat în perioada similară din 2015.
“Nu putem face față unor numere atât de mari. Trebuie să rezolvăm cumva această” problemă, a adăugat premierul Rutte.
Acordul Schengen suspendat doi ani?
O sursă din cadrul Comisiei Europene a declarat pentru agenția italiană ANSVA că executivul comunitar ar putea hotărî suspendarea pe doi ani a spațiului Schengen:
“În cazul unor ameninţări grave şi persistente asupra frontierelor externe ale Spaţiului Schengen, Comisia Europeană poate propune Consiliului activarea articolului care prevede posibilitatea reintroducerii controalelor la frontiere timp de doi ani”.
Miniștrii de Interne ai statelor membre au discutat de principiu, în decembrie, propunerea fostei președinții, luxemburgheze, a UE, de reintroducerea a granițelor interioare ale Schengen pe o perioadă de maximum doi ani, ca urmare a deficiențelor pe care criza refugiaților le-a dezvăluit la frontiera elenă.
Propunerea apare la ultimul punct al unui document datat 1 decembrie, elaborat de reprezentanții Luxemburgului, țară ce deține președinția UE.
Conform acestor dispoziții, un stat membru nu poate pune în aplicare astfel de controale pentru o perioadă totală mai mare de șase luni. O prelungire a acestei situații ar necesita adoptarea de către Consiliu, la propunerea Comisiei, a unei recomandări în conformitate cu articolul 26 din Codul Frontierelor Schengen.
O astfel de recomandare poate fi adoptată în circumstanțe excepționale, pentru a aborda o situație în care o evaluare a identificat deficiențe grave și persistente legate de controlul la frontierele externe și măsurile prevăzute la articolul 19 din Cod nu sunt eficiente.
În cazul în care este pusă în pericol funcționarea spațiului fără controale la frontierele interne și în măsura în care circumstanțele excepționale constituie o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității în interiorul spațiului fără controale la frontierele interne sau doar dinunele părți ale acestuia, perioada pentru reintroducerea controlului la frontierele interne poate fi prelungită până la un total maxim de doi ani.”
Propunerea va permite unor țări precum Germania, Austria, Franța și Suedia, principalele țări de destinație pentru imigranții veniți să-și mențină restricțiile în vigoare dincolo de perioada de maxim șase luni posibilă în prezent.
Un alt avantaj al suspendării extinse, scria Financial Times, ar fi posibilitatea de a impune rapid controlul la frontiere. Încercarea de a suspenda din Schengen în mod individual un stat membru impune o perioadă de evaluare și măsuri de remediere ce pot dura cel puțin trei luni.
