duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 septembrie, 2016

clasa elevi scoalaAnul școlar 2016 – 2017 începe cu noutăți (cele mai multe țintind scăderea abandonului), și cu același fenomen de diminuare a populației de vârstă școlară determinat de criza demografică (reducerea dramatică a natalității și plecările în străinătate).

Dacă în 1992  populația între 0 și 19 ani se ridica la 7.187.039 copii, acum totalul este de doar 4.431.001,cu scăderi pe toate grupele de vârstă:

evolutie-pop-scolara-preuniv
INS (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI) Sursa date: INS

Evoluția reflectă nu doar diminuarea ratei fertilității, ci și plecările masive în străinătate.


Interesant este, au constat sociologii, că natalitatea este mai mare în rândul românilor stabiliți în străinătate, decât în interiorul populației rezidente: rata natalităţii în rândul mamelor românce din străinătate a fost de 12,5 copii la mia de locuitori în 2013, comparativ cu 9,3 copii la mie, în țară.

Diaspora românească dobândește caracteristicile unei comunităţi stabile în ţările de destinație, iar asta o demonstrează inclusiv creşterea rapidă a numărului de copii cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani – după intrarea României și până în 2013, această populație a crescut cu peste 50%, de la 145.375 la 338.875 persoane.

Structura anului școlar

Anul şcolar 2016-2017 începe luni, 12 septembrie, și are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 169 de zile lucrătoare:

  • Semestrul I  – între 12 septembrie 2016 și 3 februarie 2017
  • Semestrul al II-lea – între 13 februarie 2017 și 16 iunie 2017

Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar se încheie în data de 26 mai 2017, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 9 iunie 2017.

Vacanțele: 

  • vacanţa de iarnă (24 decembrie 2016 – 8 ianuarie 2017),
  • vacanţă intersemestrială (4 -12 februarie 2017),
  • vacanţa de primăvară (19 – 30 aprilie 2017)
  • vacanţa de vară (17 iunie – 10 septembrie 2017).

De asemenea, în săptămâna 29 octombrie – 6 noiembrie 2016, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

Programul naţional „Şcoala altfel” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi poate fi derulat pe baza unei planificări ce rămâne la decizia şcolilor.

Noutățile acestui an școlar

Cele mai importante noutăți vizează vizează reduecrea abandonului școlar și a absenteismului, România fiind una dintre țările europene cu cele mai mari procente de copii la aceste capitole.

Măsurile luate până acum nu s-au dovedit foarte eficiente, fapt demonstrat de evoluția rateie părăsirii timpurii a sistemului de educație:

rata-parasire-timpurie-a-scolii
Sursă date: INS

Subvenționarea integrală a navetei școlarilor

Decontarea navetei va fi de 100%, nu în proporție de doar 40%, cum se practică în prezent.

De la reducerea sumei decontate, aproximativ 35.000 de copii au abandonat școala, potrivit datelor Ministerului Educației.

Anul trecut, circa 125.000 de copii au făcut naveta, distanța medie fiind de 18 kilometri, iar prețul mediu al unui abonament lunar este de aproximativ 150 de lei, din care doar 56 erau decontați de stat.

Impactul acestei măsuri este evaluat la aproximativ 100 de milioane de lei.

Pentru prima dată, manuale gratuite pentru clasa a XI-a și a XII-a

Impactul este de 32 de milioane de lei, din care vor fi asigurate peste 3,6 milioane de manuale școlare noi.

Proiectul pilot pentru asigurarea unei mese calde pentru elevii din învățământul preuniversitar

Proiectul se va desfășura în 21 de școli alese astfel încât să acopere întreaga diversitate de unități de învățământ din România.

Programul “Profesori motivați în școli defavorizate”

Pentru creșterea calității învățământului din comunitățile defavorizate, a fost lansat un program finanțat cu bani europeni pentru a sprijini cadrele didactice care predau în școlile defavorizate din întreaga țară.

Ministerul Fondurilor Europene a lansat o linie de finanțare care sprijină atragerea tinerilor profesioniști pentru a preda în școli defavorizate din întreaga țară.

Bugetul alocat este de 25 de milioane de euro.

Programul va rezolva o mică parte din problemele comunităților celor mai defavorizate (indiferent dacă sunt în urban sau rural).

Reamintim că în România există, din start, o discrepanță uriașă între sistemul de învățământ din rural și cel din urban, pentru care niciun guvern nu a găsit soluții funcționale.

Statistica educației în rural

elevi rural

  • 47,5% din elevii aflaţi în clasele I – VIII învaţă în şcoli din sate şi comune
  • 30% din elevii de la ţară abandonează timpuriu şcoala, procentul fiind de 3 ori mai mare decât cel înregistrat în urban (care se situează sub media europeană)
  • 20% dintre absolvenţii de opt clase se opresc la acest nivel de studii, nu urmează liceul sau o şcoală profesională
  • 80% din mediile sub 5 de la Evaluarea Naţională 2015 au fost obţinute în rural
  • media este 13 elevi pentru un cadru didactic
  • 2% din unităţi nu au niciun computer, iar media este 7,5 computere la 100 de elevi
  • computerele sunt folosite în activitatea cu elevii la mai puţin de o treime din orele planificate
  • aproximativ 90% din cadrele didactice fără calificare care predau lucrează în şcoli din mediul rural

Statutul elevului

După trei ani de dezbateri, acesta a fost adoptat prin Ordin de ministru și va fi aplicat de la 12 septembrie.

Principalele noutăți: nu se poate interzice accesul elevilor dacă nu poartă uniforme sau însemnele şcolii, și este permisă folosirea telefonului, în scop didactic.

Eliminarea regulii care modifică nota de la examenele naționale doar dacă diferența după contestație este mai mare de 0,5 puncte

Va fi eliminată din metodologia examenelor naționale (Bacalaureat sau Evaluare) prevederea potrivit căreia nota finală se modfică doar dacă după contestație este obținută o diferență de cel puțin 0,50 de puncte, față de evaluarea inițiată.

Ce spun articolele din metodologiile pentru Bacalaureat și Evaluarea Națională:

(1) Pentru lucrările care au primit inițial note cuprinse între 4,50 și 4,99, inclusiv notele 4,50 și 4,99, sau o notă cel puțin egala cu 9,50, nota definitivă este nota acordată de către comisia de contestații.

(2) Pentru lucrările care au primit ințial , la comisia din centrul zonal de evaluare , alte note decât cel menționate la aliniatul (1), nota definitivă este nota acordată de comisia județeană de contestații / a municipiului București, dacă între nota inițială și nota acordată la contestații se constată o diferență de cel puțin  0,50 puncte.  Dacă diferența dintre cele doua note este mai mică de 0,50 puncte, nota definitivă este nota inițială, acordată de comisia din centrul zonal de evaluare. ’’

Astfel, o persoană notată cu, de exemplu, 9.25, dacă obține la contestație 0,4 puncte ajunge la 9,65, dar nota finală rămâne 9,25. În schimb, un tânăr care a avut nota inițială 9,50 și căruia i s-a acordat un plus de 0,15 va avea nota finală 9,65.

Școli fără autorizație de funcționare și fără aviz pentru siguranța la incendiu

În România există 18.746 de instituţii de învăţământ cu personalitate juridică, care operează în 26.733 de clădiri, potrivit Ministerului Educației.

De anul acesta, în statistica celor care nu sunt pregătite pentru începerea noului an școlar sunt luate în considerare și unitățile care nu au aviz de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (pentru siguranța la incendii), nu doar cele fără autorizaţie de sănătate de la direcţiile de sănătate publice.

Potrivit datelor valabile vineri, 9 septembrie, 4.221 de clădiri ale unităților de învăţământ nu au autorizaţie sanitară şi nici aviz de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Conform unui comunicat al ISU București – Ilfov, doar 39 de clădiri, din cele 1.139 care compun instituțiile de învățământ la nivelul Capitalei, sunt autorizate pentru securitatea la incendiu.

Pentru 353 de clădiri nu este obligatorie obținerea autorizației de securitate la incendiu, iar pentru 747 aceasta este obligatorie, ele fiind neautorizate.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: