La obiect

Bilanțul Sănătății, la preluarea mandatului: cel mai mare deficit, generat de salariile estimate greșit

“Nu vrem să speriem pe nimeni, dar deficitul la Fondul Naţional Unic de Sănătate, în primele nouă luni, este de trei miliarde de lei. Prima… Mai mult

07.11.2019

La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Cronicile

Începe anul școlar. O analiză prin comparație a corpului profesoral

de Mariana Bechir , 8.9.2019

Începe un nou an de școală, iar preocuparea generală este starea școlilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU.

Începe școala și lipsește totuși o analiză: Cine sunt cei care ne educă azi copiii?

Cum este și ce crede despre el însuși corpul profesoral 

Aproximativ 85.000 de profesori sunt absolvenți ai unor programe de învățământ superior la distanță (ID) și trebuie să se întoarcă urgent în facultăți pentru a fi aduși la standarde decente. Informația a fost prezentată de însăși ministrul Ecaterina Andronescu – în urmă cu câteva luni, pe când era ministru al Educației.  “Când înveți la distanță, înveți ușor departe de carte. Ca urmare, cu prioritate trebuie să îi aducem într-un program de formare”, spune Ecaterina Andronescu.

85.000 înseamnă aproape 43% din cei 199.187 de profesori care predau în sistemul preuniversitar (inclusiv cel profesional și cel pentru copii cu nevoi speciale) anul trecut, conform datelor INS.

O părere diametral opusă despre ei înșiși au însă profesorii, care se consideră bine pregătiți, mai bine pregătiți decât colegi ai lor din state unde elevii se încadrează în Top 10 la testele PISA.

De exemplu, 96,8% din profesorii români de gimnaziu consideră că au fost “bine” sau “foarte bine” pregătiți în ceea ce privește conținutul materiei predate, conform Raportului TALIS 2018 (The Teaching and Learning International Survey), realizat de OECD și apărut recent.

Din totalul de peste 250.000 de profesori cuprinși în eșantionul de la nivel mondial (cel mai mare folosit vreodată), din 48 de țări, 83,2% se consideră bine pregătiți în ceea ce privește disciplina predată. Cu 13,6 puncte procentuale sub ponderea din România!

Din cele 48 de state, doar profesorii din Vietnam apreciază că sunt mai bine pregătiți decât românii – procentul celor care au răspuns cu “bine” sau “foarte bine” este de 98,3% din total intervievați.

Cu observația că elevii din Vietnam s-au clasat pe locul 22, din 70, la ultimele teste PISA, iar la una dintre cele trei probe, Știință, pe locul 8. Elevii din România s-au clasat pe locul 47, inclusiv la Știință.

De asemenea, la Citire, aproape 39% din elevii români de 15 ani participanți la ultimele teste PISA s-au dovedit a fi analfabeți funcțional (adică nu înțeleg ceea ce citesc, nu sunt în stare să facă unele asocieri etc), în timp ce ponderea din rândul elevilor vietnameazi, la acest capitol, este sub 15%.

Vietnamul se situează pe locul 10 în topul statelor cu cele mai mici rate de analfabeți funcțional la Citire.

Ponderea profesorilor români care se consideră “bine” și “foarte pregătiți”, comparativ cu media TALIS (48 de state), la alte capitole:

Aproape 70% din profesori de gimnaziu cred că au competențe ridicate pentru a preda folosindu-se de marile aventaje oferite de IT&C, deși învățământul românesc este unul dintre cele mai primitive din acest punct de vedere, cu cei mai mulți directori de școală care acuză lipsa internetului, a softurilor educaționale și a internetului.

În ceea ce privește competențele trans-curriculare, care încurajează printre altele gândirea critică, trebuie amintit că peste 45% dintre profesori sunt de acord și cred că ar fi foarte bine și bine dacă România ar fi guvernată de un lider puternic, care să ignore Parlamentul și alegerile, potrivit studiului Educație pentru democrație în școlile din România, dat publicității anul trecut de Fundația Friedrich Ebert Stiftung.

Același studiu arată că proporția profesorilor care afirmă că mareșalul Ion Antonescu a avut un rol pozitiv în istorie este mai mare decât a celor care cred că acesta a avut impact negativ.

În sondajele OECD, totul este aproape perfect în sistemul de educație… 

Per total, profesorii români stau bine la analiza TALIS, conform datelor privind țara noastră, colectate din sondajele completate de cei aproape 4.000 de profesori și directori de școli:

  • Cariera didactică a fost prima opțiune pentru 75% dintre profesorii din România(comparativ cu 67% din profesorii din țările și economiile OCDE participante la TALIS).
  • Cel puțin 96% dintre profesorii din România citează ca principală motivare oportunitatea de a influența dezvoltarea copiilor sau de a contribui în societate.
  • Pe parcursul educației și formării inițiale 91% dintre profesorii din România au fost instruiți în ceea ce privește conținutul disciplinei, pedagogia și practica la clasă – o pondere mai mare decât media țărilor și a economiilor OCDE participante la TALIS (79%).
  • Printre practicile de formare, cele destinate să îmbunătățească managementul clasei și claritatea instruirii sunt aplicate la scară largă în România, cel puțin la fel ca și în țările și economiile OCDE participante la TALIS. De exemplu, în România, 73% dintre profesori declară faptul că reușesc să liniștească frecvent elevii gălăgioși (media OCDE este de 65%) și 97% declară faptul că explică frecvent modul în care sunt relaționate temele noi cu cele deja abordate (media OCDE 84%).
  • Practicile care implică activarea cognitivă a elevilor, importante pentru învățare, sunt mai puțin răspândite, cu aproximativ jumătate dintre profesori care utilizează aceste metode în țările OCDE. În mod specific, în România 44% dintre profesori declară că solicită frecvent elevilor să decidă în privința propriilor proceduri pentru rezolvarea sarcinilor complexe, comparativ cu 45% în medie la nivelul OCDE.
  • În medie, în România, pe parcursul unei lecții obișnuite profesorii petrec 81% din timp cu procesul efectiv de predare și învățare, procent mai ridicat față de media OCDE, de 78%.
  • În România, 84% dintre profesori evaluează în mod obișnuit progresul elevilor lor prin observarea acestora și prin oferirea de feedback imediat (media OCDE este 79%).
  • În ansamblu, majoritatea profesorilor și a directorilor își consideră colegii drept deschiși la schimbare și școlile unde predau ca având capacitatea de a adopta practici inovatoare. În România, 83% dintre profesori declară că ei și colegii lor se sprijină reciproc în punerea în aplicare a unor idei noi. Această proporție este mai mare decât ponderea medie din țările și economiile OCDE participante la TALIS (78%).

… dar rezultatele sistemului sunt dezastruoase

  • Abandon îngrijorător – la nivelul anului 2016/2017, doar 80,7% dintre copiii cu vârsta corespunzătoare clasei a VIII-a au absolvit învățământul gimnazial. 20% au fost pierduți pe drum.
  • Rezultatele de la ultimele teste PISA: 38,7% din elevi analfabeți funcțional la Citire și 39,9% analfabeți funcțional la Matematică.
  • Dintr-o clasă de 24 de elevi în clasa I în anul 2005-2006, doar 10 au promovat examenul de bacalaureat peste 12 ani.
  • 62% din elevii liceelor tehnologice nu au obținut notă de promovare a Bacalaureatului, în 2018.
  • În anul 2018, 39% din elevi au obținut la Evaluarea Națională note mai mici de 5 la proba de matematică.
  • 32,2% dintre elevii participanți la Evaluarea din 2018 au avut la clasă medii cu peste trei puncte mai mari faţă de media de la examen.
  • Procentul de promovare (medii mai mari decât 8) înregistrat de candidaţii care au susţinut proba scrisă a examenului naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar (sesiunea 2019) este de 75,28% (75,75% în 2018).
  • Rata notelor peste 7 obţinute la titularizare anul acesta, înaintea analizării contestațiilor, a fost de 46,86%, mai mică decât cea de anul trecut (47,40%).
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

USR și PLUS au decis activarea a două structuri de coordonare și consolidarea alianței

Vladimir Ionescu

  USR și PLUS au decis în ședința de vineri a Birourilor Naționale Reunite ca alianța lor să se întărească, inclusiv prin activarea a două… Mai mult

Stiri

Tăierile ilegale de lemn din România sunt de 2 ori mai mari decât se estima până acum și ajung la 38,6 mil de metri cubi

Vladimir Ionescu

În România se taie neautorizat într-un an aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale, a declarat, vineri,… Mai mult

Stiri

Diaspora a început să voteze

Vladimir Ionescu

Votul pentru cel de-al doilea tur al alegerilor pentru desemnarea Președintelui României a început în străinătate, vineri, la Auckland, Australia. ”Votul pentru cel de-al doilea… Mai mult

Stiri

FAN Courier preia operatorul de transport și logistică SLS Cargo

Vladimir Ionescu

FAN Courier, liderul pieței locale de curierat,  își consolidează poziția pe segmentul transporturi integrate și logistică prin achiziția companiei SLS CARGO, fondată în anul 2014… Mai mult

Stiri

Benjamin Netanyahu – pus oficial sub acuzare pentru fraudă, luare de mită, abuz în funcție

Iulian Soare

Premierul statului Irael, Benjamin Netanyahu, a fost pus sub acuzare joi pentru corupție. Potrivit Politico, procurorul general Avichai Mandelblit a avizat rechizitoriul în care Netanyahu… Mai mult

Stiri

Importurile de vin ale României depăşesc exporturile cu 15 milioane de euro – Eurostat

Adrian N Ionescu

România a exportat vin de peste 67,4 milioane de euro în 2018 (77% în ţările UE), iar importurile au valorat cu 15,4 de milioane de… Mai mult

Stiri

Până la digitalizare: O companie pierde, în medie, cinci ore pe lună pentru a semna și pregăti documente pentru bancă

Vladimir Ionescu

O companie ”pierde”, în medie, cinci ore pe lună pentru pregătirea și semnarea documentelor în relația cu banca, reiese dintr-un studiu realizat de UniCredit Bank.… Mai mult