Nu există nicio prevedere care să impună autorităților române interzicerea încălzirii cu lemne în 2023, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), potrivit unei precizări a Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.
PNRR prevede pe de altă parte obligația României de a pune la punct, până în 2023, planurile pentru a gestiona defrișările de păduri și de a le opri pe cele ilegale, ca să se mențină și să crească absorbția de CO2.
Suplimentar, România s-a angajat să crească eficiența energetică a locuințelor prin renovări.
„Nu există nicio dispoziţie specifică în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) care să oblige autorităţile române să impună interzicerea încălzirii pe bază de lemne până în 2023. Planul de redresare şi rezilienţă al României cuprinde reforme şi investiţii privind sistemele de gestionare şi de guvernanţă ale pădurilor menite să abordeze problema exploatării forestiere ilegale intensive a pădurilor din România, din cauza căreia asistăm la o reducere a absorbţiei naturale de carbon de către păduri, la pierderea semnificativă a biodiversităţii şi la o creştere a riscurilor de dezastre (componenta ‘Păduri şi protecţia biodiversităţii’)”, spune un comunicat al Reprezentanței CE, citată de Agerpres.
Lemne pentru încălzire fără defrișări ilegale
Oficialii Comisiei Europene spun că reforma privind decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire asigură sustenabilitatea şi trasabilitatea biomasei.
Scopul este prevenirea impactului negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversităţii şi pădurilor şi pentru a diversifica mixul energetic utilizat, pe lângă biomasa forestieră, pentru încălzire şi răcire.
Prin urmare, o nouă strategie naţională pentru păduri şi legislaţia secundară ulterioară vor stabili criterii de durabilitate pentru biomasa forestieră utilizată în scopuri energetice şi vor include acţiuni specifice de combatere a exploatării forestiere ilegale şi de îmbunătăţire a gestionării pădurilor, se precizează în document.
„Se preconizează că un sistem informatic integrat (care va include SUMAL – sistemul românesc de urmărire a materialelor lemnoase) va monitoriza obligaţiile legale referitoare la recoltarea lemnului, regenerarea în timp util a pădurilor, sănătatea pădurilor, starea de conservare a habitatelor forestiere, impactul schimbărilor climatice şi adaptarea la schimbările climatice a diferitelor ecosisteme forestiere”, spune comunicatul.
Soluția eficienței energetice
PNRR include măsuri de eficienţă energetică pentru clădirile private/publice, cu obiectivul de a se realiza cel puţin o renovare la nivel mediu, reducându-se astfel consumul de energie pentru încălzire cu cel puţin 50%.
Totodată, planul include și investiţii în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă pentru sistemele de termoficare.
Comisia Europeană amintește și de reţeaua de distribuţie a gazelor care va permite și transportul hidrogenului verde în regiunea Oltenia.
Proiectele de gaze naturale nu vor mai fi finanțate din fonduri europene.
Ca proiectele de distribuție de gaze din PNRR să fie avizate, ca să se diminueze consumul de combustibili solizi şi biomasă, s-a apelat la soluția investiției în tehnologii pentru transportul unui mix de gaze naturale și hidrogen.
Hidrogenul ar urma să fie produs prin electroliza apei prin consumul de electricitate verde produsă inclusiv în parcurile fotovoltaice, pentru care cere bani europeni Complexul Energetic Oltenia, acum în insolvență.
