După 11 luni din 2018, deficitul bugetar public comunicat oficial a urcat la 2,74% din PIB estimat, valoare cu 130% mai mare faţă de acelaşi moment al anului trecut, când a fost de doar 1,19%.
Dacă pe finalul lui 2017 ne-am încadrat la limită în plafonul de 3%, 2018 necesită un adevărat miracol în execuţia bugetară pe decembrie pentru a păstra ţinta fixată.
În timp ce veniturile după primele 11 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 1,2 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, majorarea cheltuielilor a fost de peste două ori mai mare (+2,5 puncte procentuale). Astfel, explicaţia expandării deficitului bugetar revine în exclusivitate cheltuielilor antamate şi nu veniturilor realizate.
Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent:
Sursă: Ministerul Finanţelor
Datele operative publicate de Ministerul Finanțelor ca de obicei, adică în deschiderea ultimului week-end din lună, arată că bugetul general consolidat a consemnat la finele lui noiembrie 2018 venituri de 26,6% din PIB estimat (evaluat la 949,6 miliarde lei faţă de 907,9 miliarde lei, valoarea iniţială legea bugetului) comparativ cu cheltuieli cifrate la 30,3% din acelaşi PIB.
(Citiți și: Au suspendat și Legea Responsabilității Fiscal Bugetare”)
Pentru încadrarea în ţinta iniţială de 2,96% din PIB, a mai rămas un spaţiu de deficit lunar de doar 0,18% din PIB, echivalent cu mai puţin de 2 miliarde de lei. Ceea ce este complet în afara uzanţelor pentru ultima lună a anului şi va impune o strângere a curelei la maxim la toţi ordonatorii de credite.
De reţinut, din Nota privind execuţia bugetului general consolidat publicată oficial rezultă că salvarea temporară de la depăşirea pragului de 3% din PIB a venit exact de la Uniunea Europeană. Care ne-a trimis, în contul plăţilor efectuate, 18,7 miliarde lei, cu 35,1% mai mult sau 6,56 miliarde lei, faţă de aceeaşi perioadă din 2017.
Cauza deficitului – cheltuielile nesustenabile asumate
Simplificat, bugetul general consolidat a înregistrat pe primele unsprezece luni din 2018 un deficit de circa 26 miliarde de lei, mult mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2017, când a fost de aproximativ 10 miliarde lei, ceea ce este concludent pentru imaginea completă a tendinţei pe care ne-am încadrat.
NU veniturile, care au avansat cu 14,6%, adică peste creşterea economică de 4,2%, chiar şi ajustat cu inflaţia, au fost cauza majorării semnificative deficitului ci cheltuielile crescute cu 20,6%, în pofida faptului că deja ştiam de imposibilitatea majorării lor peste avansul veniturilor, deoarece în 2017 ajunsesem la limita de deficit.
Cheltuieli crescute cu vârfuri similare de 25,5% la cheltuieli de personal şi 25,3% la dobânzi, la care s-au adăugat cele 62,2% cheltuieli de capital generate de onorarea obligaţiilor de creştere a cheltuielilor pentru apărare conform angajamentului luat de a ajunge la 2% din PIB.
(Citiți și: ”33 de titluri din 2018…”)
Majorată de la circa 84 miliarde de lei în primele 11 luni din 2017 la 94 miliarde de lei în primele 11 luni din 2018, asistenţa socială a marcat un ritm de creştere de 11,8% în termeni nominali, ceva peste posibilităţile date de economie dar la jumătate faţă de creşterile de salarii din sectorul bugetar, care se îndreaptă pe ansamblul lui 2018 peste pragul de 9% din PIB.
Una peste alta, cu un buget de stat ajuns deja la un minus de 3,38% din PIB, care gâfâie în susţinerea prin transferuri atât a bugetului de asigurări sociale cât şi a celui de la sănătate, ambele intrate pe minus pe ultima linie dreaptă a execuţiei bugetare, se conturează un mare semn de întrebare pentru 2018 şi, din păcate, vremuri şi mai grele pentru 2019.
