În domeniul cultural, România a înregistrat una dintre cele mai mari inflații din UE în perioada 2018 – 2023.
Conform datelor Eurostat, care utilizează Indicele Armonizat al Prețurilor de consum (IAPC) care permite comparații între evoluția prețurilor între țări, ținând cont de puterea de cumpărare, România s-a clasat pe locul al cincilea, cu o rată de creștere anuală a IAPC în 2022 – 2023 de 9,7%, față de media anuală de 6,4% la nivelul UE.
Pe primul loc s-a clasat Ungaria (+17%), urmată de Cehia (+12%), Slovacia și Polonia (fiecare cu +11%).
Cheltuieli gospodărie România recreere + sport + cultură = 95 lei/lună
La nivelul inflației totale, scumpirile din România în domeniul cultural au o influență neglijabilă, în trimestrul al IV-lea din 2023, din cheltuielile unei gospodării medii (cheltuieli totale de 4.038 lei/lună) doar 2,4%, adică 95,5 lei au fost destinați pentru activități de recreere, sport și cultură.
Cea mai mare creștere a prețurilor în România a fost consemnată pentru ziare și periodice, rata de creștere în perioada 2018 – 2023 fiind de aproape 14% iar în 2022 – 2023, scumpirea a fost de 19,6%, a doua cea mai mare creștere din UE, după Ungaria (+21%).
În acest domeniu au contat scumpirea hârtiei, serviciile tipografice, energia și costurile de transport.
Pentru România, cel mai mic avans al IAPC s-a înregistrat pentru serviciile culturale (cinema, teatre, biblioteci, muzee, spectacole și alte servicii culturale), de doar 4,1% în 2023, față de 2022. Media UE a fost la acest capitol de 6,1%.
Cărțile s-au scumpit în perioada 2022 – 2023 cu 8% în România, dublu față de media UE (4,2%).
Românii – pe ultimul loc la vizionarea canalelor de streaming TV
În România se consumă puțină cultură, indiferent de forma ei. De exemplu, în 2022, 65% dintre cetățenii UE au vizionat canale TV cu filme sau videoclipuri (streaming TV), în timp ce România se plasează pe ultimul loc cu 34% din populație, urmată de Bulgaria (40%) și Slovacia (50%).
În 24 din 27 de țări UE, mai mult de jumătate dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au folosit internetul pentru a viziona filme pe canale de streaming TV sau videoclipuri. Finlanda a avut cea mai mare pondere, cu 93%, urmată de Țările de Jos (90%) și Danemarca (89%).
Locul 2 la scumpirea presei tipărite + scumpire de două ori mai mare a cărților decât media UE
În perioada 2018-2023, rata medie anuală de creștere a IAPC (Indicele armonizat al prețurilor de consum) la nivelul UE pentru toate serviciile și produsele culturale a fost de 4,1%. Nouă state UE au înregistrat o evoluție a IAPC de peste 5% pe an, în perioada analizată. Între 2022 și 2023, rata de modificare a IAPC pentru toate articolele a fost de 6,4 % în UE, patru state membre înregistrând rate ale inflației de două cifre în această perioadă.
Între 2018 și 2023, toate țările UE au înregistrat o creștere a prețurilor „ziarelor și periodicelor”. În această perioadă, rata medie anuală de variație pentru această categorie a fost mai mare decât pentru inflația generală din 20 de state membre ale UE.
Între 2022 și 2023, prețurile ziarelor și periodicelor au crescut mai repede decât inflația generală în 16 țări UE.
În acea perioadă de un an, cea mai mare creștere a prețurilor la ziare și periodice a fost înregistrată în Ungaria (21,0 %) și România (19,6 %).
Între 2018 și 2023, rata medie anuală de modificare a prețurilor „serviciilor culturale” a fost mai mică decât rata globală a inflației în toate statele membre ale UE, cu excepția Estoniei și Danemarcei.
Cele mai rapide rate de creștere a prețurilor serviciilor culturale (peste 5 % pe an, în medie) au fost înregistrate în statele membre baltice și în Polonia. Slovacia a fost singura țară în care indicele prețurilor serviciilor culturale a scăzut în 2023 comparativ cu 2018. Între 2022 și 2023, subindicatorul „servicii culturale” a crescut mai rapid în comparație cu IAPC general din 9 state membre ale UE.
În 2023, indicele mediu anual al prețurilor la cărți a fost mai scăzut în patru țări din UE, comparativ cu 2018. Scăderea prețurilor cărților între acești ani a fost cel mai vizibilă în Portugalia, unde subindicele „Cărți” a înregistrat o scădere medie de 12,8 % pe an.
Între 2018 și 2023, prețurile medii ale cărților au crescut mai repede decât rata generală a inflației în doar trei țări UE – Danemarca, Malta și Suedia.
Din 2022 până în 2023, indicele mediu anual al prețului cărților a crescut mai rapid decât rata generală a inflației în doar trei țări UE – Danemarca, Malta și Suedia. Din 2022 până în 2023, indicele mediu anual al prețului cărților a crescut mai repede decât inflația generală în Croația, Belgia, Suedia, Luxemburg și Spania.
În perioada de cinci ani dintre 2018 și 2023, subindexul pentru „suporturi de înregistrare” a scăzut în 17 state membre ale UE (nu există date pentru Malta). Indicele prețurilor pentru „media de înregistrare” a scăzut cel mai rapid în Slovenia (-8,8 % pe an, în medie) și Finlanda (-5,1 %). Cu toate acestea, în 2023, prețurile pentru „suporturile de înregistrare” au crescut în 18 state membre ale UE comparativ cu anul precedent, cele mai mari creșteri fiind în Estonia (13,0 %) și Suedia (11,8 %).
(Citiți și: ”Inflația 2023 în UE. România pe podium – o comparație severă cu structura inflației din zona euro”)
***
