duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 martie, 2016

e.coliMisterul sursei/surselor E.coli la copiii din județul Argeș, se adâncește după apariția ultimului val de îmbolnăviri: autoritățile rămân în aertă după ce bacteria a fost depistată la încă doi copii – de această dată din Fetești – Ialomița – la finele săptămânii.

Miercurea trecută, “analizele parțiale” au confirmat că toxiinfecția alimentară a celor 40 de elevi de la o școală din Pitești a fost provocată de stafilococ și de Escherichia coli. Bacteria E.coli a fost descoperită în brânza consumată de copii la cantina școlii și care provine din Sălaj.

“Analize parțiale” înseamnă că se mai așteaptă un rezultat, de confirmare, al Institutului de Igienă Publică şi Sănătate Veterinară, unde au fost trimise probele de brânză, precum şi tulpinile izolate din probă.


Deși s-a depistat tot în brânză, cazul de la Școala nr. 16 din Pitești pare să nu aibă nicio legătură cu sursa cazurilor de îmbolniri la bebeluși.

La analizele efectuate după apariția bebelușilor cu sindrom hemolitic – uremic, analizele au confirmat E.coli 026 în brânza dintr-un lot produs de Lactate Brădet. Sursa nu a fost identificată nici până acum, însă.

Elevii de la Școala nr. 16 au mâncat mămăliguță cu brânză și smântână și pui, iar analizele au arătat că doar brânza avea E.coli.

Produsul vine de la o fabrică din Jibou, Sălaj, și traseul restrânge puțin posibilitățile de contaminare. Brânza este parte dintr-un lot de 2.169 de kg care a fost livrat în mai mualte județe.


După confirmarea E.coli, județele respective au fost alertate să ia probe de la firma producătoare și din brânza ajunsă în magazine sau cantine etc.

Vasile Chindriş, purtător de cuvânt al DSVSA Sălaj, a declarat vineri, pentru cursdeguvernare.ro, că pâna la ora discuției noastre, nici ei, inspectorii din Sălaj, și nici inspectorii din Cluj, nu au găsit niciun gram de brânză din lotul de 2.169 de kg incriminat, nici în fabrică și nici la beneficiarii cărora li s-a trimis marfa.

În aceste condiții, insectorii DSVSA Sălaj au luat, din fabrică, o probă din lotul 10, în loc de lotul 7, cel vizat.

În toată această situație confuză, Ministerul Sănătății nu a mai dat nicio informație despre noul caz, iar patronul Lactate Brădet, după o strategie de criză interesantă și care i-a adus susținere în online, a lansat miercuri campania de strângerea de fonduri pentru o nouă companie, Brădet Românesc SA.

Cazul ”E-coli Germania 2011” și ajutorul pentru fermierii spanioli

castraveti distrusi spania 2011 e coli

În ultimele săptămâni s-a făcut des comparația cu epidemia din 2011, din Germania. Mai  mulți oficiali au explicat acum că nu e de mirare că nu reușesc să depisteze sursa îmbolnăvirii bebelușilor, deoarece nici germanii nu au reușit în 2011.

Informația este falsă, întrucât atunci, după două luni de nebuloasă totală, autoritățile au stabilit că vinovate de criza respectivă erau semințele germinate de schinduf de la o fermă din Saxonia Inferioară, contaminate cu E.coli O104:H4.

Verdictul definitiv a fost dat de Institutul Robert Koch, din Germania, pe 24 iunie 2011.

Fermierii spanioli au pierdut în total aproximativ 200 de milioane de euro pe săptămână, între 26 mai și 30 iunie, fiindcă n-au mai reușit să vândă, nici pe piața internă, nu numai la export, castraveții care au fost incriminați inițial de către autoritățile din Hamburg.

Comisia Europeană a aprobat ulterior (comisar pe agricultură era chiar actualul premier Dacian Cioloș) un ajutor de 210 de milioane de euro pentru fermierii afectați de întreaga criză.

4.075 de persoane s-au îmbolnăvit atunci, 908 au dezvoltat sindrom hemolitic – uremic, iar 50 locuitori din 16 țări au murit.

La sfârșitul lui octombrie 2015, o instanță din Hamburg a decis că producătorii și distribuitorii de castraveți din Spania care au fost afectați de acuzația falsă că motivul infectării cu E.coli ar fi fost castraveții.

Frunet, o asociație de producători din Malaga, Spania, vor primi despăgubiri din partea administrației Hamburgului din cauza declarațiilor acuzatorii făcute în mai 2011 de un oficial al acestei autorități.

Producătorii din respectiva asociație spun că au reușit de curând să revină la vânzările de dinainte de mai 2011, dar procesul de la Hamburg este important nu numai pentru a compensa o parte mică din pierderile suferite, ci pentru refacerea imaginii și recunoașterea faptului că au fost acuzați pe nedrept.

“Dacă arăți cu degetul spre o firmă (într-o astfel de situație – n. red.) o poate distruge în câteva secunde și asta i se poate întâmpla oricărei companii din lume” a declarat Richard Söpenberg, sales manager Frunet, citat de Food Safety News.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Sumele exacte pentru despăgubiri vor fi stabilite la finalul apelului.

Organizația Mondială de Sănătate (OMS) estima anul trecut la 1,3 miliarde de euro pierderile suferite atunci de agricultura și industria alimentară din 22 de state membre, și la 236 de milioane de euro costurile cheltuielilor medicale necesitate de criza din 2011.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: