Moscova a început un asiduu şi intensiv lobby în ţările europene prietene – Italia, Ungaria şi Cipru – pentru ca ele să se opună reînnoirii regimului de sancţiuni împotriva Rusiei în 2015.
Acestor eforturi ruse li se adaugă şi anumite probleme legale care ar putea forţa UE să renunţe la o parte dintre ele sau la o parte dintre cei vizaţi de ele.
- Primul val de sancţiuni – prin care au fost înghetate activele fostului preşedinte Viktor Ianukovici şi ale altor 17 apropiaţi ai acestuia – expiră în luna martie.
- Al doilea – interdicţii de călătorie în UE şi înghetarea activelor oficialilor ruşi care au avut legătură cu anexarea Cirmeei – ar trebui prelungit în aprilie.
- Cele mai dure sancţiuni – cele economice, asupra băncilor şi companiilor energetice ruse, impuse după doborârea avionului care opera un zbor al companiei aviatice malaeziene – se vor temina în luna iulie.
Prelungirea tuturor acestora are nevoie de consensul tuturor statelor membre. Dacă unul dintre ele se opune, atunci sancţiunile sunt anulate.
Ruşii îşi intensifică eforturile de lobby
Oficialii europeni au început deja demersurile pentru pregătirea unei noi decizii. Unul dintre participanţi le-a spus jurnaliştilor de la Bruxelles că Rusia deja a început discuţiile cu aliaţii săi europeni pentru a obţine o decizie favorabilă, scrie EU observer.
Italia, Cipru şi Ungaria sunt ţările pe care se bazează Moscova să rupă rândurile consensului în UE.
„În mod normal, ne aşteptam ca extinderea regimului de sancţiuni să nu pună niciun fel de probleme. Dar acum lucrurile nu mai par atât de simple, pe măsură ce unele ţări insistă pentru o dezbatere în luna martie privind sancţiunile împotriva Moscovei”, a spus acesta sub protecţia anonimatului.
Consensul din UE pare spulberat
Oficialii europeni care au ales să vorbească sub protecţia anonimatului spun că Ciprul şi Ungaria sunt vârful de lance algrupului care cere o revizuire a sistemului de sancţiuni împotriva Moscovei. Grecia, Italia şi Slovacia ar susţine şi ele eliminarea parţială a acestora.
Surse diplomatice arată că Cehia oscilează, în timp ce Marea Britanie, statele baltice, Polonia şi Suedia sunt cele mai vehemente susţinătoare ale regimului de sancţiuni.
Deocamdată, Germania şi Franţa nu se pronunţă.
Pe de altă parte, SUA nu cred că lobby-ul Moscovei îşi va atinge ţinta. În ultimele 10 luni, eforturile coordonate şi buna cooperare transatlantică a dus la coordonarea regimului de sancţiuni şi, până la urmă, la eficienţa lor. Dacă însă UE ar avea o poziţie diferită, ar putea apărea şi o breşă între cele două ţări.
Oficial, prietenii Rusiei nu se recunosc ca prieteni
Guvernul cipriot a arătat că poziţia sa este de a condamna orice încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a unei ţări. Dar că vede în sancţiuni „o măsură punitivă şi nu un scop în sine”.
„Împreună cu partenerii noştri din UE vom analiza continuu situaţia pe baza a ceea ce se întâmplă în teren şi vom lua decizii prin consens”, afirmă oficialii de la Nicosia, citaţi de EUobserver.
Ungaria a afirmat în repetate rânduri că sancţiunile nu funcţionează.
Iar Italia arată că este prea devreme să se vorbească acum despre reînnoirea sancţiunilor şi că unitatea UE este mai importantă decât interesele sale economice.
Totuşi, scrie EUobserver citând un diplomat european, la ultimul Consiliu European, premierul Matteo Renzi a încercat să rupă rândurile şi să suscite o dezbatere pe această temă. Într-un discurs de o jumătate de oră, despre nevoia de a avea o relaţie constructivă cu Rusia.
UE şi SUA lucrează la un nou set de sancţiuni
SUA şi UE lucrează în această perioadă la noi sancţiuni pentru Crimeea. Ele ar consta în interdicţii pentru firmele europene de a desfăşura activităţi comerciale în pensinsula anexată de Rusia, cu accent pe infrastructură şi transporturi.
Experţii din statele UE au avut joi o a doua rundă de discuţii pe această temă, scrie publicaţia bruxelles-eză. O sursă UE afirmă căexistă un larg consens în această privinţă, însăunele state vor nişte excepţii, iar „diavolul se ascunde în detalii”.
Franţa ar vrea ca sancţiunile să se aplice doar companiilor care au sediul pe teritoriul Crimeei.
Este puţin probabil ca o concluzie să fie luată până la reuniunea de luni a miniştrilor de Externe, dar se preconizează să fie gata până la sfârşitul săptămânii viitoare, când se reuneşte Consiliul European.
UE ar putea renunţa la o parte din sancţiuni din cauza unor probleme legale
Disensiunilor statelor europene li se adaugă şi probleme de ordin legal. Sancţiunile impuse lui Viktor Ianukovici şi apropiaţilor lui pentru presupuse fapte de corupţie ar putea avea probleme legale care să determine UE să renunţe la ele sau la o parte dintre ele, au spus oficiali şi diplomaţi europeni citaţi de Wall Street Journal.
Problemele legale s-ar referi la majoritatea celor 22 de persoane vizate de sancţiuni la începutul anului 2014, pentru delapidare de fonduri publice în Ucraina.
UE va renunţa la sancţiunile care vizează trei persoane din grup, fiindcă procesele împotriva lor în Ucraina s-au împotmolit, spun diplomaţii. Avocaţii UE sunt preocupaţi şi faţă de alte 13 persoane care nu ar fi fost bine informate de autorităţile ucrainene despre acuzaţiile care li se aduc.
Decizia de îngheţare a activelor a fost impusă în timpul unei perioade haotice în Ucraina, iar de atunci procurorul general care se ocupa de cazurile respective a fost înlocuit.
Pe lângă Viktor Ianukovici şi fiii săi, au fost vizaţi atunci premierul, Mikola Azarov, şi fiul său, dar şi omul de afaceri Serghei Kurcenko, şeful administraţiei prezidenţiale, Andrei Kliuiev şi fostul ministru al Justiţiei, Olena Lukaş.
Oficialii europeni recunosc acum că îngheţarea activelor a fost decisă rapid, într-o vreme în care exista o mare presiune politică asupra Europei să răspundă evenimentelor care aveau loc în Ucraina. UE a încercat să verifice informaţiile oferite de Kiev, dar a fost imposibil să verifice toate informaţiile din anchete.
Sancţiunile economice ulterioare impuse Rusiei şi separatiştilor prorusi nu intră în discuţie.
Însă cei sancţionaţi în primul val erau persoanele care „făceau obiectul unei investigaţii în Ucraina pentru implicarea în înfracţiuni legate de delapidarea fondurilor publice şi de transferul lor în străinătate”.
14 dintre cei vizaţi, inclusiv preşedintele Ianukovici şi fiii săi, au dat deja în judecată UE la Curtea de Justiţie a UE, spun oficialii europeni.
Iar la sancţiunile impuse unui număr de trei persoane se va renunţa, însă printre cele trei nu se află fostul preşedinte şi fiii săi. Situaţia celorlalte 13 este încă neclară, iar oficialii UE spun că împotriva lor sunt sificiente dovezi să nu se justifice eliminarea sancţiunilor.
Preocupările juriştilor UE se referă la faptul că procurorii din Ucraina nu au urmat întocmai procedurile stipulate de codul penal, care obligă ca cei anchetaţi să fie informaţi despre dovezile care există împotriva lor.
Procurorul general din Ucraina a spus că anchetarea foştilor oficiali ucraineni este o prioritate şi că 13 din cei 22 de persoane aflate pe lista UE au fost informaţi în legătură cu acuzaţiile care li se aduc aşa cum cere legea actuală. Nu a precizat însă dacă legea a fost schimbată din momentul în care au fost deschise anchetele.
Îngheţarea activelor deţinute în UE pe temei de corupţie a mai fost aplicată împotriva fostelor regimuri din Egipt şi Tunisia în 2011.
În luna februarie 2014, decizia Curţii europene într-unul dintre cazurile care viza un egiptean arăta că UE poate impune sancţiuni persoanelor care sunt implicate în procese legate de infracţiuni, înainte să existe un verdict.
Însă UE trebuie să demonstreze că anchetele au fost serioase. Pe când în cazul Ucrainei, faptul că procurorii ucraineni nu ar fi notificat suspecţii la timp, ar putea permite avocaţilor să spună că au fost cazuri politice şi fără dovezile necesare UE de a impune sancţiuni.
