fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

În căutarea consensului pierdut: Rusia face intensiv lobby pe lângă anumite ţări UE pentru ridicarea sancţiunilor în 2015

de Anne-Marie Blajan 12.12.2014

Moscova a început un asiduu şi intensiv lobby în ţările europene prietene – Italia, Ungaria şi Cipru – pentru ca ele să se opună reînnoirii regimului de sancţiuni împotriva Rusiei în 2015.

Acestor eforturi ruse li se adaugă şi anumite probleme legale care ar putea forţa UE să renunţe la o parte dintre ele sau la o parte dintre cei vizaţi de ele.

  • Primul val de sancţiuni – prin care au fost înghetate activele fostului preşedinte Viktor Ianukovici şi ale altor 17 apropiaţi ai acestuia – expiră în luna martie.
  • Al doilea – interdicţii de călătorie în UE şi înghetarea activelor oficialilor ruşi care au avut legătură cu anexarea Cirmeei – ar trebui prelungit în aprilie.
  • Cele mai dure sancţiuni – cele economice, asupra băncilor şi companiilor energetice ruse, impuse după doborârea avionului care opera un zbor al companiei aviatice malaeziene – se vor temina în luna iulie.

Prelungirea tuturor acestora are nevoie de consensul tuturor statelor membre. Dacă unul dintre ele se opune, atunci sancţiunile sunt anulate.

Ruşii îşi intensifică eforturile de lobby

Oficialii europeni au început deja demersurile pentru pregătirea unei noi decizii. Unul dintre participanţi le-a spus jurnaliştilor de la Bruxelles că Rusia deja a început discuţiile cu aliaţii săi europeni pentru a obţine o decizie favorabilă, scrie EU observer.

Italia, Cipru şi Ungaria sunt ţările pe care se bazează Moscova să rupă rândurile consensului în UE.

„În mod normal, ne aşteptam ca extinderea regimului de sancţiuni să nu pună niciun fel de probleme. Dar acum lucrurile nu mai par atât de simple, pe măsură ce unele ţări insistă pentru o dezbatere în luna martie privind sancţiunile împotriva Moscovei”, a spus acesta sub protecţia anonimatului.

Consensul din UE pare spulberat

Oficialii europeni care au ales să vorbească sub protecţia anonimatului spun că Ciprul şi Ungaria sunt vârful de lance algrupului care cere o revizuire a sistemului de sancţiuni împotriva Moscovei. Grecia, Italia şi Slovacia ar susţine şi ele eliminarea parţială a acestora.

Surse diplomatice arată că Cehia oscilează, în timp ce Marea Britanie, statele baltice, Polonia şi Suedia sunt cele mai vehemente susţinătoare ale regimului de sancţiuni.

Deocamdată, Germania şi Franţa nu se pronunţă.

Pe de altă parte, SUA nu cred că lobby-ul Moscovei îşi va atinge ţinta. În ultimele 10 luni, eforturile coordonate şi buna cooperare transatlantică a dus la coordonarea regimului de sancţiuni şi, până la urmă, la eficienţa lor. Dacă însă UE ar avea o poziţie diferită, ar putea apărea şi o breşă între cele două ţări.

Oficial, prietenii Rusiei nu se recunosc ca prieteni

Guvernul cipriot a arătat că poziţia sa este de a condamna orice încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a unei ţări. Dar că vede în sancţiuni „o măsură punitivă şi nu un scop în sine”.

„Împreună cu partenerii noştri din UE vom analiza continuu situaţia pe baza a ceea ce se întâmplă în teren şi vom lua decizii prin consens”, afirmă oficialii de la Nicosia, citaţi de EUobserver.

Ungaria a afirmat în repetate rânduri că sancţiunile nu funcţionează.

Iar Italia arată că este prea devreme să se vorbească acum despre reînnoirea sancţiunilor şi că unitatea UE este mai importantă decât interesele sale economice.

Totuşi, scrie EUobserver citând un diplomat european, la ultimul Consiliu European, premierul Matteo Renzi a încercat să rupă rândurile şi să suscite o dezbatere pe această temă. Într-un discurs de o jumătate de oră, despre nevoia de a avea o relaţie constructivă cu Rusia.

UE şi SUA lucrează la un nou set de sancţiuni

SUA şi UE lucrează în această perioadă la noi sancţiuni pentru Crimeea. Ele ar consta în interdicţii pentru firmele europene de a desfăşura activităţi comerciale în pensinsula anexată de Rusia, cu accent pe infrastructură şi transporturi.

Experţii din statele UE au avut joi o a doua rundă de discuţii pe această temă, scrie publicaţia bruxelles-eză. O sursă UE afirmă căexistă un larg consens în această privinţă, însăunele state vor nişte excepţii, iar „diavolul se ascunde în detalii”.

Franţa ar vrea ca sancţiunile să se aplice doar companiilor care au sediul pe teritoriul Crimeei.

Este puţin probabil ca o concluzie să fie luată până la reuniunea de luni a miniştrilor de Externe, dar se preconizează să fie gata până la sfârşitul săptămânii viitoare, când se reuneşte Consiliul European.

UE ar putea renunţa la o parte din sancţiuni din cauza unor probleme legale

Disensiunilor statelor europene li se adaugă şi probleme de ordin legal. Sancţiunile impuse lui Viktor Ianukovici şi apropiaţilor lui pentru presupuse fapte de corupţie ar putea avea probleme legale care să determine UE să renunţe la ele sau la o parte dintre ele, au spus oficiali şi diplomaţi europeni citaţi de Wall Street Journal.

Problemele legale s-ar referi la majoritatea celor 22 de persoane vizate de sancţiuni la începutul anului 2014, pentru delapidare de fonduri publice în Ucraina.

UE va renunţa la sancţiunile care vizează trei persoane din grup, fiindcă procesele împotriva lor în Ucraina s-au împotmolit, spun diplomaţii. Avocaţii UE sunt preocupaţi şi faţă de alte 13 persoane care nu ar fi fost bine informate de autorităţile ucrainene despre acuzaţiile care li se aduc.

Decizia de îngheţare a activelor a fost impusă în timpul unei perioade haotice în Ucraina, iar de atunci procurorul general care se ocupa de cazurile respective a fost înlocuit.

Pe lângă Viktor Ianukovici şi fiii săi, au fost vizaţi atunci premierul, Mikola Azarov, şi fiul său, dar şi omul de afaceri Serghei Kurcenko, şeful administraţiei prezidenţiale, Andrei Kliuiev şi fostul ministru al Justiţiei, Olena Lukaş.

Oficialii europeni recunosc acum că îngheţarea activelor a fost decisă rapid, într-o vreme în care exista o mare presiune politică asupra Europei să răspundă evenimentelor care aveau loc în Ucraina. UE a încercat să verifice informaţiile oferite de Kiev, dar a fost imposibil să verifice toate informaţiile din anchete.

Sancţiunile economice ulterioare impuse Rusiei şi separatiştilor prorusi nu intră în discuţie.

Însă cei sancţionaţi în primul val erau persoanele care „făceau obiectul unei investigaţii în Ucraina pentru implicarea în înfracţiuni legate de delapidarea fondurilor publice şi de transferul lor în străinătate”.

14 dintre cei vizaţi, inclusiv preşedintele Ianukovici şi fiii săi, au dat deja în judecată UE la Curtea de Justiţie a UE, spun oficialii europeni.

Iar la sancţiunile impuse unui număr de trei persoane se va renunţa, însă printre cele trei nu se află fostul preşedinte şi fiii săi. Situaţia celorlalte 13 este încă neclară, iar oficialii UE spun că împotriva lor sunt sificiente dovezi să nu se justifice eliminarea sancţiunilor.

Preocupările juriştilor UE se referă la faptul că procurorii din Ucraina nu au urmat întocmai procedurile stipulate de codul penal, care obligă ca cei anchetaţi să fie informaţi despre dovezile care există împotriva lor.

Procurorul general din Ucraina a spus că anchetarea foştilor oficiali ucraineni este o prioritate şi că 13 din cei 22 de persoane aflate pe lista UE au fost informaţi în legătură cu acuzaţiile care li se aduc aşa cum cere legea actuală. Nu a precizat însă dacă legea a fost schimbată din momentul în care au fost deschise anchetele.

Îngheţarea activelor deţinute în UE pe temei de corupţie a mai fost aplicată împotriva fostelor regimuri din Egipt şi Tunisia în 2011.

În luna februarie 2014, decizia Curţii europene într-unul dintre cazurile care viza un egiptean arăta că UE poate impune sancţiuni persoanelor care sunt implicate în procese legate de infracţiuni, înainte să existe un verdict.

Însă UE trebuie să demonstreze că anchetele au fost serioase. Pe când în cazul Ucrainei, faptul că procurorii ucraineni nu ar fi notificat suspecţii la timp, ar putea permite avocaţilor să spună că au fost cazuri politice şi fără dovezile necesare UE de a impune sancţiuni.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.12.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul continuă și în toamnă măsura de sprijin a părinților care stau acasă cu copilul dacă școala e închisă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat joi că măsura de sprijinire a părinților care stau acasă cu copilul, în cazul închiderii școlii din cauza epidemiei de… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a aprobat subvenția de 1 milion euro pentru Aeroportul Timișoara

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a anunțat joi că a aprobat acordarea subvenției directe acordată de România, în valoare de aproximativ 4,8 milioane de lei (aproximativ 1 milion… Mai mult

Stiri

BNR, raport asupra inflației: Contracţia economiei în 2020, aproape de cea din 2009

Adrian N Ionescu

Riscurile de scădere a economiei sunt dominante, iar„revenirea economiilor, implicit şi a celei a României, este de aşteptat să fie una lentă”, chiar dacă nu… Mai mult

Stiri

Rusia, rol central în răspândirea dezinformărilor legate de coronavirus – raport al Departamentului de Stat

Iulian Soare

Rusia joacă un rol central în diseminarea știrilor false ce subminează încrederea populației în autorități în perioada pandemiei de coronavirus, potrivit raportului publicat de The… Mai mult

Stiri

Campanie susținută de grupul PPE din PE

Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Vladimir Ionescu

Deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, explică modul în care Uniunea Europeană a ajutat statele membre să… Mai mult

Stiri

Bugetul PNDL pe 2020 a fost depășit, 40% alocări suplimentare

Adrian N Ionescu

Guvernul dorește să aloce 500 de milioane de lei din fondul său de rezervă pentru finanţarea proiectelor din Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapele… Mai mult

Europa

Mike Pompeo – vizite în Cehia, Slovenia și Polonia pentru discuții legate de relocarea trupelor americane din Europa

Iulian Soare

Secretarul de stat american Mike Pompeo va merge, săptămâna viitoare, în câteva state central și est europene pentru a discuta detalii legate de redistribuirea trupelor… Mai mult