fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Împrumuturile României, de la criză la criză. Deja –vu ?

de Marin Pana , 6.7.2020

Vă mai amintiți de criza din 2009 și de împrumutul de aproape 20 de miliarde de euro pe care a trebuit să îl luăm pentru a traversa acea situație economică dificilă ?

Dincolo de banii FMI (circa 13 miliarde de euro) achitați integral până la începutul lui 2016, România a mai returnat de la bugetul statului cele 5 miliarde de euro primite ca ajutor de la UE.

Dar cu asta nu am terminat nici până în prezent cu achitarea obligațiilor asumate în urmă cu un deceniu.

Conform programului stabilit pentru serviciul datoriei aferente așa-numitului „Pachet financiar extern”, mai avem de restituit miliardul luat prin trei împrumuturi de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (cunoscută drept Banca Mondială).

Partea bună în contextul pandemiei care a afectat mersul economiei și va expanda deficitul public pe anul în curs este că nu avem obligații de plată legate de banii luați de la BIRD în 2020 și 2021. Partea care rămâne de onorat este plata unor comisioane anuale de circa 15 milioane de euro în contul acestui miliard, urmată de achitarea a 600 milioane euro în 2022 și 400 de milioane de euro în 2023 ( când comisionul aferent va scădea la „doar” 3,7 milioane euro).

Pentru referință, menționăm că 1 miliard de euro ar reprezenta aproape 0,5% din PIB-ul României. Ceea ce nu e puțin lucru și va conta atunci când vom încerca să refacem echilibrele financiare și să revenim spre limita de 3% permisă prin criteriile de la Maastricht pentru deficitul public.

Așadar, ar fi de reținut că „peste ani și ani” ( melodie cu priză la public a formației Compact, dar nu compactul fiscal) de la o criză ieșită de mult din conștiința colectivă, revenirea din cu totul altă criză, fără nicio legătură cu prima, va fi grevată de un start în bugetul pe 2022 nu de la zero, ci cam de pe la -0,3% din PIB iar în 2023 de la -0,2% din PIB.

Adică va îngusta din start un spațiu fiscal de cam 10% sau 7% din deficitul permis după 13 ani și, respectiv 14 ani de la evenimentul care a generat toată tărășenia cu plata ( comisionată la cel mai serios mod favorabil cu doar 13,6% din suma trasă efectiv). De reținut cum se suprapun efectele crizelor și ce-are a face „Primăria cu Prefectura”.

De ce am scos în evidență acum o situație la îndemâna oricui are curiozitatea să verifice datele de la Ministerul Finanțelor ? Pentru a avea o imagine asupra implicațiilor de până după 2030, când va veni la scadență pensionarea „decrețeilor”, a deciziilor luate acum în privința gestionării banilor publici.

La finele anului 2009 au fost necesari bani la bugetul statului pentru plata pe final de an a pensiilor majorate substanțial pe contrasens cu creșterea economică (+26% față de -7%). În mod cu totul excepțional, 2,24 miliarde de euro din banii FMI ne-au ajutat să trecem hopul și au fost returnați, cea mai mare parte, doar în 2013 – 2014.

Pensiile, deși nu au mai fost scăzute în 2010 cu 15% ( așa-cum se votase prin asumarea răspunderii guvernului Boc) după intervenția Curții Constituționale, au rămas înghețate apoi timp de 3 ani și 3 luni. Potrivit estimărilor situate undeva între -2% și -6% anul acesta nu vom ajunge chiar așa de jos cu scăderea economiei, dar a rămas deocamdată prinsă în programul bugetar o creștere cu 40% a pensiilor. Deja-vu ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.7.2020

Un raspuns

  1. Marin preda
    7.7.2020, 10:21 am

    Articole de astea mă fac să îți urăsc meseria.

    Ești o pastilă depresivă.
    nimic nu e bun.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult