Guvernul României a vândut, marți, euroobligațiuni (eurobonduri) de 2 miliarde de euro, la randamente de 2,12 – 2,13% pentru emisiunea pe 12 ani (1,4 mld. euro), respectiv de 3,4% pentru emisiunea din martie pe 30 de ani, redeschisă, potrivit informațiilor de piață.
Noile eurobonduri emise la scadența 2049 sunt ceva mai scumpe față de randamentul de piață ale celor vândute în 4 martie (randament 3,33%) și de peste două ori mai scumpe decât cele ale Poloniei la același termen (randament 1,39%), potrivit Markets Insider.
Şi eurobondurile româneşti pe 12 ani sunt ceva mai scumpe, de pildă faţă de cele ale Ungariei, care au un randament de 2,49%.
Randamentul unei obligaţiuni este raportul dintre dobânda promisă de emitent şi preţul de vânzare și este proporțional cu neîncrederea cumpărătorilor în capacitatea de plată a emitentului.
Creşterea randamentului la o aceeaşi emisiune (dobânda constantă) înseamnă scăderea prețului, ceea ce denotă tendința deținătorilor de a vinde chiar și la prețuri mai mici.
Comparații defavorabile pentru România
Împrumuturile României la scadența de 10 ani prin eurobonduri sunt cu mult mai scumpe decât cele ale ţărilor UE din regiune şi chiar faţă de cele ale Serbiei, ale cărei titluri cu această scadenţă aveau randamente cu 10 puncte de bază sub cele ale României.
Eurobondurile României cu scadența în 2029 au un randament de 1,5% în vreme ce cele ale Poloniei este de doar 0,14%.
Situația este defavorabilă și la titlurile de stat în moneda națională, așa cum se vede mai jos:
Condiții favorabile pentru toate emergentele
Guvernul a încercat să profiet de mediul de piață favorabil țărilor emergente, ca urmare a intenţiei marilor bănci centrale ale lumii (Federal Reserve – SUA şi Banca Centrală Europeană) de a reveni la politica de relaxare monetară, respectiv de a o continua şi, eventual, de a o amplifica.
Capacitatea de a profita depinde, însă, de (dez)echilibrele macroeconomice care variază de la o țară la alta.
În vreme ce Cehia are excedent de cont curent și Polonia este pe cale să-l obțină, iar Polonia are un deficit nesemnificativ (-0,7% față de PIB), deficitul României se îndreaptă, din datele de la această oră, spre 4,8%.
