E.ON România arată că a plătit în anul 2022 impozite în valoare de 371 milioane de euro, cu 80% mai mult decât în 2021 și a menținut mii de locuri de muncă. Un impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri ar fi provocat pierderi și mai mari furnizorului de energie, care s-a confruntat anul trecut cu mari dificultăți din cauzxa crizei energetice, arată Volker Raffel, director general E.ON România.
El explică cum compania a înregistrat anul trecut cele mai pierderi din ultimii 18 ani, de când este prezentă pe piața din România, pe fondul scumpirilor fără precedent a gazelor naturale. Reacția sa este răspunsul la decizia venită din coaliție de a impune un impozit de 1% din cifra de afaceri companiilor care multinaționale care nu declară profit.
„Suntem unul dintre marii contribuabili din România la bugetul de stat şi bugetele locale. Anul trecut, am plătit 1,8 miliarde de lei (circa 371 milioane euro), cu 80% mai mult decât în 2021! Suntem, totodată, un partener important pentru circa 2.000 de furnizori, aşadar susţinem direct şi indirect mii de locuri de muncă”, a scris Volker Raffel, într-o postare pe Facebook, în care arată care sunt cauzele ce au dus la cele mai mari pierderi înregistrate de la intrarea E.ON pe piaţă, în urmă cu 18 ani.
„Acesta nu e un bilanţ pe care m-am gândit să îl fac în toiul verii, ci sunt fapte care răspund clar unei întrebări pe care am auzit-o în ultima vreme: „Cum de aţi înregistrat pierderi dacă preţurile energiei au fost atât de ridicate şi aţi avut o cifră de afaceri mai mare decât în anii precedenţi?”. Am văzut, în ultima perioadă, în spaţiul public, dezbateri care încearcă să acrediteze ideea că, în aceste vremuri dificile, companiile multinaţionale raportează profit zero sau pierderi ca un tertip pentru a nu achita impozit la bugetul de stat. Dacă există astfel de situaţii, sunt convins că autorităţile statului fac tot ce trebuie pentru a restabili legalitatea. Însă, este absolut incorect să generalizăm şi să stigmatizăm companiile care au un comportament corect”, a subliniat directorul general al E.ON România.
El a adus anumite clarificări legate de companiile E.ON, pentru a privi lucrurile „în contextul corect”, menţionând cum a fost afectată compania de criza de pe piaţa energiei.
„Să ne amintim prin ce am trecut cu toţii. Anul trecut a fost de departe cel mai dificil din ultimii 18 ani, de când E.ON este prezentă în România. Am traversat cea mai gravă criză de pe piaţa energiei, care a afectat lumea întreagă. O criză care încă nu s-a încheiat. Statul a trebuit să intervină pentru a face faţă impactului social şi economic al creşterii fără precedent a preţurilor la energie. Pentru a asigura energia pentru clienţii noştri, am fost nevoiţi să cumpărăm energie electrică şi gaze la preţuri de piaţă, preţuri de câteva ori mai mari, de la producătorii sau importatorii români, iar din cauza plafonării aceste costuri nu s-au regăsit în preţul plătit de clientul final. Costurile de achiziţie a energiei livrate nu au fost recunoscute în integralitate. Aşa se explică de ce cifra de afaceri a fost de 13,7 miliarde de lei, însă aceşti bani s-au dus aproape în totalitate pe plăţi către alţii: producători şi importatori de energie, transportatori, distribuitori, stat, certificate verzi, taxe de cogenerare ş.a.m.d. Practic, furnizorului îi rămâne doar o foarte mică parte din care îşi acoperă costurile de funcţionare (sisteme IT, facturare, trimitere facturi, investiţii, call-center, magazine etc.). În acelaşi timp, am plătit taxe şi plătim în continuare dobânzi pentru creditele pe care le-am luat să putem continua activitatea”, a scris Volker Raffel.
Potrivit acestuia, statul mai are de rambursat bani pe care s-a angajat să îi plătească furnizorilor, bani asiguraţi din surse proprii ale companiei pentru a susţine schemele de compensare şi plafonare a preţurilor la energie.
„Statul ne-a rambursat doar o parte din banii pe care îi avem de primit. Aceşti bani nu sunt un cadou pentru noi! Sunt banii pe care statul s-a angajat să îi plătească furnizorilor, bani pe care noi i-am asigurat din surse proprii şi din credite împovărătoare pentru a susţine schemele de compensare/plafonare a preţurilor la energie. Aşa am ajuns să înregistrăm cele mai mari pierderi de la intrarea E.ON pe piaţă, în urmă cu 18 ani. Fără profituri şi fără transfer de profituri către acţionari, iar îngheţarea tarifelor pentru compania de distribuţie a agravat şi mai mult situaţia financiară. Dar ne-am ţinut partea noastră de înţelegere şi am reuşit cu toate acestea să asigurăm continuitatea alimentării cu energie electrică şi gaze naturale celor 3,4 milioane de clienţi şi să investim în reţele”, a transmis Volker Raffel.
În opinia sa, deşi perspectiva este acum „ceva mai bună”, criza de pe piaţa energiei nu s-a încheiat încă.
„Trebuie să fim prudenţi dacă ne gândim că schemele de suport vor dispărea. Şi trebuie să gândim împreună cu autorităţile cum se va întâmpla lucrul acesta. De aceea, înainte ca regulile să se schimbe din nou, este necesară o perioadă de consultare corectă pentru a evita noi tulburări sau blocări ale pieţei, aşa cum am văzut în trecut”, a mai scris el pe pagina de socializare.
***
Urmărește-ne pe Google News
