Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult›
12.01.2021
McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult›
12.01.2021
România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult›
12.01.2021
Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult›
11.01.2021
Importurile de vin ale României depăşesc exporturile cu 15 milioane de euro – Eurostat
de Adrian N Ionescu , 22.11.2019
România a exportat vin de peste 67,4 milioane de euro în 2018 (77% în ţările UE), iar importurile au valorat cu 15,4 de milioane de euro. Aproape 75% din valoarea importurilor a fost plătită în UE, potrivit bazei de date Eurostat.
Deficitul comercial de produse alimentare este una dintre problemele structurale ale economiei României, care exportă produse agricole și care se întorc în țară prin produse alimentare.
Pe de altă parte, în topul exporturilor ţărilor UE după valoare, România se află pe locul 16, dar cu un loc mai sus după cantitate, ceea ce înseamnă că un litru de vin românesc este mai ieftin decât unul din Grecia şi chiar din Finlanda sau Suedia. Acestea din urmă ar putea îmbutelia vinul vrac importat din alte țări, detalii neprecizate în baza de date Eurostat.
În 2018, producţia de vin din Uniunea Europeană (incluzând vinul spumant şi mustul) a ajuns la 15 miliarde de litri. Cele mai mari producţii au fost în Italia, Spania, Franţa, urmate de Portugalia, Germani şi Ungaria, potrivit unui comunicat Eurostat.
Țările UE au exportat vin în valoare de 22,7 miliarde de euro. Peste jumătate din această cantitate a fost exportată în ţări membre UE (11,6 miliarde de euro). A mai fost exportat vin în SUA, în valoare de 3,8 miliarde de euro, în Elveţia şi China (câte 1 miliard de euro), în Canada (0,9 miliarde de euro) şi în Japonia şi Hong Kong (câte 0,8 miliarde de euro).
Franţa este de departe cel mai mare exportator de vin, cu 5,4 miliarde de euro în afara UE, reprezentând 47% din exporturile extra-UE ale statelor membre. Urmează Italia cu 26% şi Spania cu 10%.
Țările UE au importat în total vin în valoare de 13,4 miliarde de euro. Doar 20% din valoarea importului de vin a venit din state extra-UE, printre care Chile, Australia, SUA, Africa de Sud şi Noua Zeelandă.
Cel mai mare importator este Marea Britania cu 1,2 miliarde de euro, reprezentând 47% din importurile din ţări din afara Uniunii Europene. Au urmat Germania, Olanda şi Franţa.
Acuratețea datelor poate fi influențată de revânzarea în interiorul UE, percizează Eurostat într-o notă cu un exemplu: vinul importat de Olanda din Chile liber de taxe vamale ajunge în Marea Britanie.