Importurile de electricitate au crescut de 2,5 ori din Ucraina, dar de peste trei ori din Ungaria, anul trecut faţă de 2018, potrivit fluxurilor transfrontaliere raportate de Transelectrica (TEL), operatorul Sistemului Energetic Naţional (SEN).
Creșterea importurilor este o măsură a pierderii de competitivitate a capacităților de producție autohtone, cu atât mai mult cu cât importurile au crescut vertiginos din ţări care nu sunt supuse rigorilor UE de reducere a poluării, precum Ucraina şi Serbia, care folosesc mai ales electrocentralele pe cărbune. Importurile din Serbia au crescut de peste 2,4 ori.
Peste 46 % din importurile româneşti de energie electrică au provenit din state non-UE, în 2019 (2,56 TWh dintr-un total de 5,52 TWh), faţă de puţin peste 36% în 2018.
Deficitul balanței fluxurilor fizice de electricitate în relația cu Ucraina a devenit mai mult decât dublu (-98% față de – 44% în 2018). În cazul Ungariei, balanța fluxurilor fizice a devenit negativă anul trecut, cu importuri mai mari cu 88% decât exporturile, în vreme ce în 2018 exporturile erau mai mari cu 77%.
În 2018, s-a înregistrat „creșterea semnificativă a fluxurilor fizice de import pe liniile de interconexiune cu Serbia (142,8%; sau +317 GWh), Ungaria (235%; +1.382 GWh), și Ucraina (150,2%; +1.213 GWh), în timp ce pe relația cu Bulgaria acestea au înregistrat scăderi (18,1%; -219 GWh)”, spune raportul preliminar al Transelectrica (TEL) pe 2019.
România este importator net de electricitate
România a devenit importator net de electricitate, pentru prima dată din 2012 încoace, în primul rând ca urmare a politicilor guvernamentale de plafonare a prețurilor pentru populație și de limitare a profiturilor operatorilor, dar și a insuficienței investițiilor în capacități noi de producție.
Importurile aproape că s-au dublat (+95%) în timp ce exporturile s-au redus cu 25%, potrivit raportului citat. S-a importat la capacitatea maximă permisă de interconexiuni, şi la preţuri maxime istorice, în anumite zile,.
(Citiți și: „România a redevenit importator net de electricitate în 2019, prima oară din 2012 încoace)
Fluxurile fizice de export au scăzut cu Serbia (43,9%; -788 GWh), Ungaria (78,2%; -815 GWh) și Ucraina (91,3%; -409 GWh), și au crescut cu Bulgaria (31,2%; +650 GWh), spune raportul operatorului SEN.
Al doilea cel mai mare român producător de energie, Complexul Energetic Oltenia, urmează să beneficieze de un „ajutor de salvare” de 251 de milioane de euro, pentru a achiziționa certificatele verzi care să-i permită să funcționeze în ciuda cotelor de poluare depăşite.
Ajutorul de salvare, un credit de la Trezoreria Statului, va trebui rambursat peste şase luni, altfel Comisia Europeană va cere planuri de restructurare care să demonstreze restabilirea viabilității pe termen lung.
Transelectrica a luat în calcul chiar oprirea CE Oltenia, într-unul din scenariile evoluţiei sistemului în următorii ani
Sistemul energetic în pericol
Producţia CE Oltenia este vitală, mai ales atunci când, nu rareori, absența vântului și/sau seceta diminuează producția din resurse regenerabile.
Fără noi grupuri energetice, capacitatea de producție lipsă în SEN ar putea fi de 1.799 MW în 2022, adică la „limita capacității de import” a rețelei naționale de transport, potrivit unui document recent al operatorului de sistem și de transport Transelectrica (TEL) .
„Având în vedere consecințele potențiale ale evoluţiei prețului certificatelor de CO2 asupra situației financiare a CE Oltenia, scenariul modelat a considerat și diminuarea, până la dispariţia completă, a capacităților energetice din portofoliul CE Oltenia, considerate neutilizabile începând cu anul 2022”, spune documentul citat.
Urmărește-ne pe Google News
