miercuri

24 aprilie, 2024

7 februarie, 2023

UE a lovit Rusia cu sancțiuni imediat după ce Vladimir Putin a lansat invazia Ucrainei – dar a fost nevoie de timp și de mai multe runde de măsuri punitive înainte ca Moscova să înceapă să simtă vreo pagubă reală.

De când războiul a început, la sfârșitul lunii februarie a anului trecut, abia noiembrie 2022 a fost prima lună în care valoarea importurilor UE din Rusia a fost mai mică decât în aceeași lună a anului 2021.

Până în acea lună, blocul a trimis mai mulți bani în Rusia – în fiecare lună, timp de nouă luni – decât înainte de conflict.


Principalul motiv din spatele acestei realități: Dependența energetică de Rusia și creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie.

O detaliere completă a modului în care războiul a schimbat comerțul UE cu Rusia, în cifre și grafice realizate de Politico:

Războiul nu a oprit comerțul cu Rusia în ciuda rundelor repetate de sancțiuni

Înainte de război, Rusia era a treia cea mai mare sursă de importuri din UE și a cincea cea mai mare destinație de export.

Valoarea importurilor din Rusia a crescut constant pe măsură ce continentul și-a revenit după pandemie. Apogeul a fost atins în martie 2022, luna care a urmat începutului războiului din Ucraina, înainte de a scădea.


Importuri lunare în țările UE din Rusia, în euro, în ultimii șase ani, în gaficul de mai jos (datele pentru decembrie 2022 nu sunt încă disponibile):

În primele zile ale războiului, UE a luat măsuri pentru a interzice accesul Rusiei la piețele de capital și financiare ale UE, iar liderii au convenit rapid asupra sancțiunilor care vizează sectorul financiar, energie și transport, precum și bunuri care pot fi utilizate în scopuri militare.

Tranzacțiile cu banca centrală rusă au fost interzise și mai multe bănci au fost tăiate din sistemul internațional de plăți SWIFT.

Rundele ulterioare de sancțiuni au intensificat restricțiile asupra energiei rusești – principalul generator de valută forte al Moscovei. Importurile de cărbune sunt interzise, în timp ce restricțiile asupra petrolului au fost convenite în iunie 2022 (și au intrat în vigoare în decembrie) pentru importurile de țiței transportate pe mare.

O nouă interdicție a UE asupra importurilor de produse petroliere rusești, cum ar fi motorina și combustibilul pentru avioane, intră în vigoare pe 5 februarie.

În ceea ce privește gazul, deși fluxurile de conducte au scăzut, nu există sancțiuni reale UE asupra importurilor. Transporturilor rusești de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc în Europa au fost mai mari în 2022 decât în 2021.

Ritm diferit de decuplare de bunurile rusești

Nu toți membrii blocului au redus în aceeași măsură plățile comerciale către Moscova. În timp ce unii au început să reducă valoarea monetară a importurilor la doar câteva săptămâni după ce Putin a lansat invazia, unii încă înregistrau o creștere a valorii importurilor, chiar și în noiembrie.

Modificarea valorii importurilor de mărfuri în perioada februarie – noiembrie 2022, comparativ cu importurile medii 2017-2021 în aceeași perioadă, în graficul de mai jos:

Cifrele relevante:

  • 12 – numărul de țări UE în care valoarea importurilor de bunuri din Rusia a fost mai mare în noiembrie 2022 decât media lor pentru luna respectivă în perioada 2017-21
  • 19 – numărul de țări UE în care valoarea importurilor din Rusia a fost mai mare în timpul războiului, comparativ cu importurile medii din februarie-noiembrie în perioada 2017-21
  • 173 miliarde euro – valoarea totală a importurilor UE de mărfuri din Rusia în timpul războiului (februarie până în noiembrie 2022)

Capcana energetică

Există un factor cheie care explică de ce importurile către UE din Rusia nu au scăzut și mai mult: energia – și prețul acesteia.

În cei cinci ani care au precedat războiul, produsele legate de energie au reprezentat două treimi din toate importurile din Rusia, în termeni monetari.

Țările europene trebuiau să găsească furnizori alternativi înainte de a putea înceta să cumpere de la Moscova – și chiar și atunci când și-au redus achizițiile de energie, creșterea prețurilor a însemnat că fluxurile de numerar către Rusia nu au scăzut proporțional.

În graficul de mai jos, prima coloană o reprezintă valoarea produselor energetice importate din Rusia între 2017 și 2022. A doua coloană arată volumele de import în aceeași perioadă, 2017 – 2022.

De la începutul războiului, unele țări din UE și-au redus importurile de energie rusă mult mai mult decât altele.

În cazul gazelor, reducerea importurilor nu a fost neapărat o decizie politică a guvernelor UE, ci ceva impus lor de Rusia. Gazprom, controlată de stat, a restricționat semnificativ fluxurile de gaze în Europa în cursul primăverii și verii, fie cerând clienților să plătească în ruble și apoi întrerupându-le atunci când nu au făcut-o, fie dând vina pe problemele tehnice cauzate de sancțiunile occidentale.

Sabotajul — încă neexplicat — de pe conductele Nord Stream din septembrie a oprit definitiv intrarea gazului în Europa pe acea rută.

Procentul importurilor de energie provenind din Rusia pe țări, în medie înainte de război (media februarie-noiembrie 2017-21), de la începutul invaziei (februarie-noiembrie 2022) și în noiembrie 2022 în graficul de mai jos:

Unele țări – precum Estonia, România și Letonia – au fost printre cele mai dependente de Moscova și au înregistrat scăderi mari ale importurilor de energie – în timp ce Ungaria, dependentă în mod similar, a importat mai mult în timpul războiului.

Reducerea ponderii importurilor de energie provenind din Rusia în timpul războiului, în graficul de mai jos:

Cifra relevantă:

5 – numărul de țări UE care nu și-au redus dependența energetică de Rusia de la începutul războiului

Exporturile către Rusia au scăzut mai rapid și mai dramatic

Exporturile din țările UE către Rusia s-au înjumătățit în câteva săptămâni de la izbucnirea războiului – încetinind mult mai repede decât fluxurile comerciale în cealaltă direcție.

Exporturi lunare, în euro, în ultimii șase ani, în graficul de mai jos:

Modificarea valorii exporturilor de mărfuri către Rusia în perioada februarie-noiembrie 2022, comparativ cu media exporturilor 2017-2021 în aceeași perioadă, în graficul de mai jos:

Doar patru membri ai blocului au exportat în Rusia mai mult între februarie și noiembrie decât au făcut-o în medie între 2017-21 pentru această perioadă: Slovenia, Letonia, Croația și Irlanda.

Germania reprezintă aproximativ 30% din exporturile UE către Rusia – atât înainte, cât și în timpul războiului. Detalii în graficul de mai jos:

Cifra relevantă:

16 – numărul țărilor UE care au importat mai mult din Rusia în timpul războiului decât în aceeași perioadă din anii precedenți, ca valoare a mărfurilor, în ciuda faptului că exporturile lor în Rusia au scăzut.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: