Sancțiunile, scăderea prețurilor la petrol și gaze naturale și scăderea cererii de hidrocarburi rusești își vor spune cuvântul asupra cuferelor Kremlinului în acest și ar putea avea un impact major asupra fondului suveran masiv al țării, potrivit Politico.
Veniturile din exporturile de petrol și gaze au reprezentat anul trecut 45% din bugetul guvernului Rusiei. În ciuda sancțiunilor și a eforturilor de a renunța la energia rusă, aceasta a generat 155 de miliarde de euro din exporturile de petrol și gaze în 2022 – cu 30% mai mult decât anul precedent – arată datele preliminare.
Dar ”luna de miere” a profiturilor record din energie ale Rusiei s-a încheiat, spun experții.
Ministrul de Finanțe Anton Siluanov a anunțat marți că deficitul bugetar de anul trecut a fost de 2,3% din PIB. Înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, Rusia avea excedent bugetar.
Cum și-a construit Rusia bugetul pe 2023
Bugetul Rusiei pe 2023 a fost construit pe o scădere a veniturilor din petrol și gaze de 23%. Alexandra Prokopenko, analist independent și fost oficial al băncii centrale din Moscova, a catalogat această cifră „foarte optimistă”. Estimarea ei este că aceste venituri vor scădea cu aproximativ o treime.
„Este destul de clar că anul acesta va fi destul de greu pentru bugetul rus”, a spus Prokopenko. „Rusia și-a pierdut piața premium (UE, n.r.) atât pentru petrol, cât și mai ales pentru gaze.”
Gazprom a anunțat săptămâna trecută că exporturile de gaze naturale au scăzut cu 46% anul trecut. Veniturile suplimentare încasate de Rusia au fost o consecință a exploziei prețurilor, nu a volumelor vândute în Occident.
Embargoul UE asupra importurilor de țiței rusesc transportat pe mare, începând cu 5 decembrie, este „cea mai semnificativă măsură implementată până acum… cu impact asupra bugetului rus”, a declarat Janis Kluge, de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate. Interdicție UE asupra produselor petroliere rusești care va intra în vigoare pe 5 februarie va amplifica acest impact, a adăugat el.
Țițeiul rusesc se tranzacționează deja la 37,90 dolari pe baril, potrivit agenției de raportare a prețurilor Argus, în timp ce prețul de referință al țițeiului Brent este puțin peste 80 de dolari pe baril.
Rusia și-ar putea epuiza fondul suveran în trei ani
Imaginea devine și mai complicată în contextul în care băncile centrale cresc ratele dobânzilor pentru a ține inflația sub control – ceea ce duce la încetinirea activității economice și implicit la scăderea consumului de energie, a spus Kluge.
Guvernul rus estimează că va avea un deficit bugetar de 2% din PIB în 2023. Dar 3% este mai realist, în opinia experților.
Asta în condițiile în care Kremlinul și-a majorat cu 50% cheltuielile militare în acest an. Deocamdată, Rusia se bazează pe resurse din fondul său suveran de 149 de miliarde de euro, specialiștii estimând că va avea nevoie să tragă cel puțin 30 de miliarde în acest an, dar și că fondul ar putea ”seca” până în 2025.
Explozia prețurilor a salvat exporturile Rusiei în 2022
Oficiali europeni s-au arătat deranjați de impactul limitat pe care le-au avut cele nouă runde de sancțiuni impuse de UE în 2022 asupra economiei ruse. Valoarea importurilor, în special a energiei și a altor materii prime, a crescut considerabil, din cauza prețurilor mai mari, reiese dintr-o analiză Politico pe baza datelor Eurostat.
Valoarea lunară a importurilor a atins un vârf în martie, după care a scăzut constant, atingând nivelurile de dinainte de criză în octombrie.
În graficul de mai jos este ilustrată evoluția importurilor din Rusia, în perioada februarie-august 2022, față de aceeași perioadă a anului precedent.
Poate și mai grav de atât, investițiile străine directe ale companiilor din UE în Rusia au rămas la un nivel semnificativ mai ridicat decât ar fi sugerat anunțurile publice de după izbucnirea războiului.
Companiile și-au retras o parte din mărcile mari din Rusia, dar deținerile de active rusești au scăzut cu doar 10% între sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2021 și sfârșitul celui de-al doilea trimestru din 2022, potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene (BCE).
Scăderea deținerilor de active rusești a fost, de altfel, mai degrabă rezultatul reducerii valorii acestora, decât a retragerilor efective de capital, se mai arată în raportul BCE care subliniază că „pozițiile investițiilor străine directe au rămas, în general, neschimbate” după războiul Rusiei.
***
