La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Impact / Cum și ce companii vor fi afectate de impozitul pe cifra de afaceri. Soluții puține la atenuarea poverii fiscale

de Adrian N Ionescu 3.7.2017

Iancu Guda, preşedinte AAFBR, lector IBR

Gradul poverii fiscale rezultat din introducerea impozitului pe cifra de afaceri va creşte pentru 53% din companiile din România, iar soluţiile posibile pentru ca acestea să facă faţă sunt „dificil de realizat” şi / sau le vor înrăutăţi situaţia financiară.

Ca urmare, aproximativ 60% dintre companiile care vor deveni mai împovărate decât în prezent  riscă insolvenţa, potrivit unui studiu de impact elaborat de  Iancu Guda (foto), preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari din România (AAFBR), într-un studiu primit de Cursdeguvernare.ro.

Astfel, aproximativ „una din trei companii care activează în România sunt expuse riscului de a intra în insolvenţă din cauza noilor masuri fiscale privind impozitarea tuturor firmelor în funcţie de venit”, spune  Iancu Guda.

Concluzia studiului este că, prin introducerea impozitului pe venitul companiilor, „se tratează efectul, nu cauza! Operația în masă poate reuși, dar mulți pacienți vor muri!”

Concluzia este cu atât mai severă cu cât povara fiscală va creşte mai ales  în sectoarele pe care programul de guvernare vrea să le dezvolte, nu numai în sectorul comerţului, unde creştererea va fi de peste 2,7 ori.

Astfel, în sectorul telecomunicatţiilor povara fiscală va creşte de 2,6 ori, iar în industria de maşini şi echipamente – de 2,36 ori şi în industria alimentară şi a băuturilor de 2,31 ori. Estimările au fost făcute luând în calcul o medie a celor trei trepte de impozitare enunțate de ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, respectiv de 1%, 2% și 3%.

Opţiunile companiilor

Studiul a evaluat eficacitatea a trei tipuri de soluții pe care companiile le au la dispoziție pentru a face față noii poveri fiscale:

  • soluţii operaţionale
  • soluţii investiţionale
  • soluţii financiare

Toate soluţiile sunt fie dificile, fie improbabile, fie aduc alte pagube colaterale companiilor.

Astfel, nici una dintre soluțiile operaționale nu are potențialul necesar de ușorare a noii poveri fiscale, potrivit Studiului de impact – impozitarea companiilor în funcţie de venit”, semnat de preşedintele AAFBR:

  • creșterea profitului operațional va fi „dificil de realizat, având în vedere scumpirea capitalului (consensul pieței indică creșterea dobânzilor începând cu a doua jumătate a anului curent)”, dar și: „descurajarea investițiilor (din cauza impozitarii venitului) și creșterile cheltuielilor cu personalul”;
  • reducerea duratei de rotație a stocurilor (vânzarea din stoc) este „dificil de realizat, în condițiile în care nivelul actual al stocurilor raportat de către mediul de afaceri acoperă necesarul doar pentru 40 de zile;
  • colectarea mai rapidă este, practic, imposibilă, căci „nivelul actual este destul de ridicat, respectiv 118 zile, de două ori mai extins decât nivelul înregistrat înaintea impactului crizei financiare (60 de zile în anul 2007). Practic, este greu de crezut ca acest lucru va fi posibil, deoarece creanţele existente în sold sunt foarte vechi şi foarte greu de recuperat (majoritatea fiind aferente unor clienti insolventi) iar companiile vor înregistra o presiune fiscală în creştere”;
  • creşterea termenului de plată catre furnizori „nu va face decat sa amplifice problema, deoarece furnizorii vor avea o problema dublă (povara fiscală în creştere cuplată cu încasarea mai lentă a facturilor)”;

Soluţiile investiţionale se reduc, în fapt, la dezinvestire: vânzarea unor active care nu sunt imperios necesare activităţii de bază, sau vânzarea unor active „core” şi inchirierea lor ulterioară spre utilizare („sale and lease back”).
„Totuşi, dezinvestiţiile nu reprezintă decât o soluţie pe termen scurt, acestea având un efect opus şi amplificând problema pe termen mediu-lung, deoarece deteriorează competitivitatea firmei respective”, spune analistul Iancu Guda, în studiul său.

Soluţiile financiare sunt de asemeni limitate. Companiile pot obţine lichidităţi noi prin contractarea unor credite de la bănci sau prin capitalizarea suplimentară de la actionari. „Practic, este greu de crezut ca actionarii vor dori să facă acest lucru, sau că bancile sunt dispuse să finanţeze o companie doar pentru acoperirea impozitelor suplimentare”.

O economie prea dezechilibrată pentru noi şocuri

Mediul de afaceri din România „suferă de o boală foarte gravă, respectiv lipsa păturii de mijloc, din cauza polarizării excesive. Cele mai mari 1% dintre companii generează două treimi din veniturile întregului mediu de afaceri, şi prezintă o sarcină fiscală mai mică decât restul companiilor”, spune Iancu Guda, în studiul său.

În acest context, un „tratament în masă” precum înlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri ca bază impozabilă „nu este cea mai fericită soluție, din cauza efectelor colaterale generalizate asupra tuturor companiilor care activează în România” (…) Personal, cred ca ar fi mai indicată o intervenție chirurgicală asupra cauzei, respectiv identificarea companiilor care reduc sau evită impozitarea profitului la nivelul real, și normalizarea acestuia conform realității. Dacă nu se înțelege și nu se rezolvă cauza, se va trata efectul într-un mod gresit”, conchide Iancu Guda, care este și lector la Institutul Bancar Român.

Statisticile impactului

Studiul de impact arată faptul că guvernul va trebui să aplice un impozit pe veniturile companiilor cât mai mare ca să aibă șanse să câștige ceva din introducerea măsurii.

Scenariul 1%

Dacă s-ar aplica o rată de impozitare de 1% din cifra de afaceri, nivelul cumulat al impozitului pe venit ar fi de 11,93 mld. lei, cu aproximativ 6,1% mai mic decat cel actual, respectiv 12,7 mld. lei.

Aproximativ 26.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, 133.000 de companii ar plati un impozit inferior, in timp ce restul companiilor ar plăti același impozit precum cel actual (microintreprinderi sau companii care nu înregistrează venituri).

Scenariul 2%

Nivelul cumulat al impozitului pe venit sare la 23,88 mld.lei, în cazul aplicării unei de 2% pe venit, cu aproximativ 88% mai mult decat cel actual.

Aproximativ 347.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, deci jumătate din companii (față de scenariul anterior, se includ aici microîntreprinderile, care plătesc 1% în momentul de față), 124.000 de companii ar plăti un impozit inferior, în timp ce restul companiilor ar plăti același impozit precum cel actual (companii care nu înregistreaza venituri).

Scenariul 3%

Încasările statului ar crește cu aproximativ 182% față de impozitul actual, până la 35,82 mld. lei, dacă toate companiile ar plăti un impozit de 3% pe venit: aproximativ 352.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, 6.000 de companii ar plăti un impozit inferior, în timp ce restul companiilor ar plăti acelasi impozit precum cel actual.

Toate firmele românești care înregistrează o marjă de profit mai mică de 6,25% din cifra de afaceri va trebui să plătească impozite mai mari.

Astfel, având în vedere treptele de impozitare indicate în cazul în care se implementează impozitul pe venituri din anul urmator, companiile se vor regăsi într-una din următoarele situații:

  • toate companiile cu pierderi, sau cu o marjă brută de profit sub pragurile de mai jos, vor plăti un impozit mai mare comparativ cu cel plătit până în prezent.
  • la o cota de impozitare de 1%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 6,25%;
  • la o cota de impozitare de 2%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 12,50%;
  • la o cota de impozitare de 3%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 18,75%.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.7.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult