fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Impact / Cum și ce companii vor fi afectate de impozitul pe cifra de afaceri. Soluții puține la atenuarea poverii fiscale

de Adrian N Ionescu 3.7.2017

Iancu Guda, preşedinte AAFBR, lector IBR

Gradul poverii fiscale rezultat din introducerea impozitului pe cifra de afaceri va creşte pentru 53% din companiile din România, iar soluţiile posibile pentru ca acestea să facă faţă sunt „dificil de realizat” şi / sau le vor înrăutăţi situaţia financiară.

Ca urmare, aproximativ 60% dintre companiile care vor deveni mai împovărate decât în prezent  riscă insolvenţa, potrivit unui studiu de impact elaborat de  Iancu Guda (foto), preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari din România (AAFBR), într-un studiu primit de Cursdeguvernare.ro.

Astfel, aproximativ „una din trei companii care activează în România sunt expuse riscului de a intra în insolvenţă din cauza noilor masuri fiscale privind impozitarea tuturor firmelor în funcţie de venit”, spune  Iancu Guda.

Concluzia studiului este că, prin introducerea impozitului pe venitul companiilor, „se tratează efectul, nu cauza! Operația în masă poate reuși, dar mulți pacienți vor muri!”

Concluzia este cu atât mai severă cu cât povara fiscală va creşte mai ales  în sectoarele pe care programul de guvernare vrea să le dezvolte, nu numai în sectorul comerţului, unde creştererea va fi de peste 2,7 ori.

Astfel, în sectorul telecomunicatţiilor povara fiscală va creşte de 2,6 ori, iar în industria de maşini şi echipamente – de 2,36 ori şi în industria alimentară şi a băuturilor de 2,31 ori. Estimările au fost făcute luând în calcul o medie a celor trei trepte de impozitare enunțate de ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, respectiv de 1%, 2% și 3%.

Opţiunile companiilor

Studiul a evaluat eficacitatea a trei tipuri de soluții pe care companiile le au la dispoziție pentru a face față noii poveri fiscale:

  • soluţii operaţionale
  • soluţii investiţionale
  • soluţii financiare

Toate soluţiile sunt fie dificile, fie improbabile, fie aduc alte pagube colaterale companiilor.

Astfel, nici una dintre soluțiile operaționale nu are potențialul necesar de ușorare a noii poveri fiscale, potrivit Studiului de impact – impozitarea companiilor în funcţie de venit”, semnat de preşedintele AAFBR:

  • creșterea profitului operațional va fi „dificil de realizat, având în vedere scumpirea capitalului (consensul pieței indică creșterea dobânzilor începând cu a doua jumătate a anului curent)”, dar și: „descurajarea investițiilor (din cauza impozitarii venitului) și creșterile cheltuielilor cu personalul”;
  • reducerea duratei de rotație a stocurilor (vânzarea din stoc) este „dificil de realizat, în condițiile în care nivelul actual al stocurilor raportat de către mediul de afaceri acoperă necesarul doar pentru 40 de zile;
  • colectarea mai rapidă este, practic, imposibilă, căci „nivelul actual este destul de ridicat, respectiv 118 zile, de două ori mai extins decât nivelul înregistrat înaintea impactului crizei financiare (60 de zile în anul 2007). Practic, este greu de crezut ca acest lucru va fi posibil, deoarece creanţele existente în sold sunt foarte vechi şi foarte greu de recuperat (majoritatea fiind aferente unor clienti insolventi) iar companiile vor înregistra o presiune fiscală în creştere”;
  • creşterea termenului de plată catre furnizori „nu va face decat sa amplifice problema, deoarece furnizorii vor avea o problema dublă (povara fiscală în creştere cuplată cu încasarea mai lentă a facturilor)”;

Soluţiile investiţionale se reduc, în fapt, la dezinvestire: vânzarea unor active care nu sunt imperios necesare activităţii de bază, sau vânzarea unor active „core” şi inchirierea lor ulterioară spre utilizare („sale and lease back”).
„Totuşi, dezinvestiţiile nu reprezintă decât o soluţie pe termen scurt, acestea având un efect opus şi amplificând problema pe termen mediu-lung, deoarece deteriorează competitivitatea firmei respective”, spune analistul Iancu Guda, în studiul său.

Soluţiile financiare sunt de asemeni limitate. Companiile pot obţine lichidităţi noi prin contractarea unor credite de la bănci sau prin capitalizarea suplimentară de la actionari. „Practic, este greu de crezut ca actionarii vor dori să facă acest lucru, sau că bancile sunt dispuse să finanţeze o companie doar pentru acoperirea impozitelor suplimentare”.

O economie prea dezechilibrată pentru noi şocuri

Mediul de afaceri din România „suferă de o boală foarte gravă, respectiv lipsa păturii de mijloc, din cauza polarizării excesive. Cele mai mari 1% dintre companii generează două treimi din veniturile întregului mediu de afaceri, şi prezintă o sarcină fiscală mai mică decât restul companiilor”, spune Iancu Guda, în studiul său.

În acest context, un „tratament în masă” precum înlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri ca bază impozabilă „nu este cea mai fericită soluție, din cauza efectelor colaterale generalizate asupra tuturor companiilor care activează în România” (…) Personal, cred ca ar fi mai indicată o intervenție chirurgicală asupra cauzei, respectiv identificarea companiilor care reduc sau evită impozitarea profitului la nivelul real, și normalizarea acestuia conform realității. Dacă nu se înțelege și nu se rezolvă cauza, se va trata efectul într-un mod gresit”, conchide Iancu Guda, care este și lector la Institutul Bancar Român.

Statisticile impactului

Studiul de impact arată faptul că guvernul va trebui să aplice un impozit pe veniturile companiilor cât mai mare ca să aibă șanse să câștige ceva din introducerea măsurii.

Scenariul 1%

Dacă s-ar aplica o rată de impozitare de 1% din cifra de afaceri, nivelul cumulat al impozitului pe venit ar fi de 11,93 mld. lei, cu aproximativ 6,1% mai mic decat cel actual, respectiv 12,7 mld. lei.

Aproximativ 26.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, 133.000 de companii ar plati un impozit inferior, in timp ce restul companiilor ar plăti același impozit precum cel actual (microintreprinderi sau companii care nu înregistrează venituri).

Scenariul 2%

Nivelul cumulat al impozitului pe venit sare la 23,88 mld.lei, în cazul aplicării unei de 2% pe venit, cu aproximativ 88% mai mult decat cel actual.

Aproximativ 347.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, deci jumătate din companii (față de scenariul anterior, se includ aici microîntreprinderile, care plătesc 1% în momentul de față), 124.000 de companii ar plăti un impozit inferior, în timp ce restul companiilor ar plăti același impozit precum cel actual (companii care nu înregistreaza venituri).

Scenariul 3%

Încasările statului ar crește cu aproximativ 182% față de impozitul actual, până la 35,82 mld. lei, dacă toate companiile ar plăti un impozit de 3% pe venit: aproximativ 352.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, 6.000 de companii ar plăti un impozit inferior, în timp ce restul companiilor ar plăti acelasi impozit precum cel actual.

Toate firmele românești care înregistrează o marjă de profit mai mică de 6,25% din cifra de afaceri va trebui să plătească impozite mai mari.

Astfel, având în vedere treptele de impozitare indicate în cazul în care se implementează impozitul pe venituri din anul urmator, companiile se vor regăsi într-una din următoarele situații:

  • toate companiile cu pierderi, sau cu o marjă brută de profit sub pragurile de mai jos, vor plăti un impozit mai mare comparativ cu cel plătit până în prezent.
  • la o cota de impozitare de 1%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 6,25%;
  • la o cota de impozitare de 2%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 12,50%;
  • la o cota de impozitare de 3%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 18,75%.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.7.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Relaxarea: Obligativitatea măștii în exterior și restricțiile de circulație noaptea – eliminate, terasele se închid la ora 24:00

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat vineri seara HG de relaxare a restricțiilor impuse pentru a stopa epidemia Covid-19, măsurile urmând să intre în vigoare sâmbătă, 15 mai,… Mai mult

Stiri

Guvernul va crea un mecanism de limitare a importului de autoturisme mai vechi de 15 ani – ministrul Proiectelor Europene

Razvan Diaconu

Guvernul intenționează să limiteze importul și înmatricularea de mașini second hand mai vechi de 15 ani, a anunțat vineri ministrul Investițiilor și Proiectele Europene Cristian… Mai mult

Stiri

Adriana Stănescu, noul ambasador al României în Germania – președintele a semnat decretele de numire a 12 ambasadori

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretele de numire a unor ambasadori ai României, printre schimbările notabile fiind cea din Germania, unde Emil Hureazeanu a… Mai mult

Stiri

Doar 10% din elevi vor începe săptămâna viitoare cu lecții online

Vladimir Ionescu

Aproximativ 90% din elevii din România (peste 2,6 milioane din total) vor începe săptămâna viitoare cu lecții la clasă, a anunțat vineri ministrul Educației, Sorin… Mai mult

Europa

Reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, duminică, pe tema conflictului dintre Israel și Hamas

Razvan Diaconu

Bilanțul deceselor din conflictul aflat în derulare între Israel și organizația islamistă a ajuns vineri la 127, dintre care 119 palestinieni și 8 israelieni. În… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea anunță înființarea, la SGG, a unei entități care să se ocupe de reforma companiilor de stat

Adrian N Ionescu

La Secretariatul General al Guvernului (SGG) urmează să se creeze „ o entitate a statului român care să se ocupe centralizat” de companiile de stat… Mai mult

Stiri

Ședință de Guvern vineri seara pentru adoptarea măsurilor de relaxare – de sâmbătă, fără măști în spațiile publice deschise

Vladimir Ionescu

Guvernul se reuneşte vineri seara pentru a aproba Hotărârea de Guvern conținând măsurile de relaxare ce urmează a intra în vigoare, așa cum s-a convenit… Mai mult