Tensiunile dintre Atena și Viena au escaladat după ce Austria a decis implicarea în Planul B (blocarea refugiaților în Grecia) și miercuri a găzduit o întâlnire cu cele nouă state de pe ruta Balcanilor de Vest implicate în această stretegie ce a înfuriat Germania și Bruxelles-ul.
Grecia și-a rechemat joi ambasadorul din Austria, iar ministrul de externe a explicat că a decis acest lucru „pentru a proteja relațiile de prietenie dintre cele două state și dintre cetățenii eleni și cei austrieci”.
Problemele cu care se confruntă UE nu pot fi rezolvate cu „mentalități și inițiative extrainstituționale care își au originea în secolul al XIX-lea”, a acuzat ministrul elen pentru migrație, Yannis Mouzalas, care a adăugat că țara sa va ” nu va accepta să devină Libanul Europei”.
Libanul adăpostește unul dintre cele aproximativ patru milioane de sirieni care s-au refugiat în țările vecine.
Vineri, conflictul diplomatic dintre cele două state a escaladat, Atena refuzând o întâlnire cu un emisar austriac:
„I-am propus ministrului elen de interne să vin direct la Atena, ca să explic poziția Austriei”, a declarat vineri ministrul de Interne austriac, Johanna Mikl-Leitner, într-un interviu acordat ORF. „Dar, între timp, ambasadorul a plecat înapoi la Atena pentru consultări. Înțeleg că Grecia vrea să avem discuții altădată”.
Un oficial al ministerului grec de externe, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat însă că executivul de la Atena a refuzat cererea ministrului austriac Mikl-Leitner.
Motivul disensiunilor – încercuirea Greciei
Austria a preluat conducerea grupului de rebeli ai Uniunii (state din centrul și estul Europei) care s-au aliat și au declanșat Planul B de soluționare a crizei refugiaților (Planul A este Planul Juncker, prezentat anul trecut).
Planul B constă în suspendarea Greciei din Schengen și blocarea imigranților în interiorul acestei țări, principala poartă de intrare a imigranților în Europa, cu ajutorul statelor vecine, chiar dacă nu sunt membre UE.
El a fost conceput de V4 (grupul de la Vișegrad – Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia), dar preluat din mers de Austria care, spre deosebire de acestea, dorește reinstituirea controlului la frontierele naționale din Schengen.
„Dacă este adevărat că frontiera externă greacă nu poate fi protejată, mai poate fi aceasta o frontieră externă a Schengen?”, a declarat ministrul de Interne austriac, Johanna Mikl-Leitner.
Reuniunea de la Viena a statelor de pe ruta Balcanilor de Vest
Miercuri, la Viena s-a desfășurat summitul “Să gestionăm împreună migrația”, la care au participat, pe lângă reprezentanții țării gazdă, miniștri de interne și externe din statele situate pe așa-numita rută a Balcanilor de Vest – Slovenia, Croația, Bulgaria, Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia.
Cele 10 state au semnat un acord în care se spune că fluxul de refugiați trebuie limitat, din cauza îngrijorărilor privind securitatea, a lipsei de resurse și a provocărilor pe care le ridică integrarea imigranților.
Declarația emisă la finalul reuniunii menționează că dreptul la azil nu include și alegerea unei “țări preferate”.
Documentul mai cere standarde comune de înregistrare și criterii comune de eligibilitate în ceea ce privește statutul de azilant.
Grupul face apel la statele Schengen să refuze intrarea pe teritoriul lor a celor carre nu îndeplinesc condițiile de intrare, precum și a celor care intră dar nu folosesc oportunitatea pentru a solicita azil.
Atena nu a fost invitată la reuniune.
Ministrul de externe austriac, Sebastian Kurz, a justificat decizia spunând că Atena a dovedit că nu este interesată de reducerea afluxului de migranți și, până acum, nu a făcut altceva decât să-i îndrume spre Macedonia, de unde aceștia se îndreaptă spre Vestul UE.
Grecia nu vrea să devină un „depozit de suflete”
Toate aceste mișcări unilaterale sau coordonate în grup restrâns care au loc în Europa demonstrează neputința UE și eșecul politicii comune promovate de Bruxelles și cancelarul Angela Merkel, scrie The Guardian.
Strategia acestora din urmă se bazează pe cooperarea Turciei și, mai nou, pe patrularea vaselor NATO în Marea Egee (în scopul blocării traficului de persoane și dezmembrării acestor rețele care îi aduc pe imigranți până în apele maritime ale Greciei, principala poartă de intrare în Europa a refugiaților).
Pe 7 martie, la Bruxelles va avea loc un nou summit al Consiliului European, dedicat special acestei problematici, a crizie refugiaților. Va participa și premierul turc, Ahmet Davutoglu.
În replică la mișcările Austriei și a V4, premierul grec Alexis Tsipras a calificat drept inacceptabilă decizia Austriei și amenință că va bloca deciziile viitorului Consiliu European, dacă Grecia este lăsată să se descurce singură cu imigranții.
„Grecia nu va accepta să devină Libanul Europei, un depozit de suflete, chiar dacă acest lucru ar fi făcut cu o finanțare majoră (din partea UE – n. red.)”, a declarat ministrul grec pentru migrație, Yannis Mouzalas, la Bruxelles.
Cronologia blocării refugiaților în Grecia
19 februarie – Austria a limitat la 3.200 intrările zilnice de imigranți care o tranzitează pentru a ajunge în alte state vestice sau nordice, și la 80 numărul zilnic al aplicațiilor pentru azil înregistrate
21 februarie – Macedonia interzice intrarea imigranților afgani pe teritoriul său
22 februarie – Slovacia anunță că pregătește instalarea gardurilor la granițele sale cu Austria și Ungaria. Slovenia a trimis trupe la frontierele sale cu Croația, iar cea din urmă a amenințat că va opri intrarea refugiaților, dacă Germania și Austria își închid frontiera
24 februarie – Albania anunță că și-ar putea închide granițele dacă Macedonia va închide total frontiera sa cu Grecia. Bulgaria a aprobat extinderea gardului de la granița cu Turcia. Premierul Ungariei anunță referendumul pentru respingerea cotelor obligatorii de refugiați (parte din Planul lui Juncker pentru rezolvarea crizei).
26 februarie – Slovenia a anunțat că va limita la 580 numărul de migranți autorizați să tranziteze teritoriul său. Poliția croată a informat și ea că numărul imigranților care vor putea să tranziteze zilnic această țară va fi de 580.
