Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Ikebana cu indicatori: Asigurările sociale au trecut pe minus pentru a reface deficitul la bugetul consolidat

de Marin Pana 26.6.2013

Deficitul bugetului general consolidat s-a diminuat în luna mai la 1,05% din PIB, reintrând în limitele convenite cu organismele financiare internaționale.
Diminuarea de 0,15% din PIB se regăsește, însă, integral, în afectarea echilibrului bugetului de asigurări sociale. Acesta s-a deteriorat cu 0,17% din PIB într-o singură lună și a trecut de la un plus de 594,3 milioane lei la un minus de 473,8 milioane lei.

Succesul de circumstanță, menit să faciliteze din punct de vedere tehnic finalizarea acordului cu FMI, are, prin urmare un cost social, ce urmează a fi acoperit ulterior. Tot ca și până acum, prin transferuri de la bugetul de stat. Unde încasările din impozitul pe profit s-au diminuat cu 5,3% în termeni nominali pe primele cinci luni ale anului. La care se adaugă și deprecierea similară rezultată din inflația pe ultimele 12 luni, de unde o reducere de aproape 11% în termeni reali. Destul de ciudat pentru o economie aflată în creștere.

Ce-i drept, încasările din accize (+6,3%) și TVA (+6%) au ținut pasul cu inflația, pentru a genera încasări mai mari la bugetul de stat. Desigur, se poate merge pe ideea conformării sporite la plata impozitelor, care a diminuat profiturile deși activitatea economică este în avânt. De unde și ideea principiului vaselor comunicante, ce diminuează speranțele în privința încasărilor crescute pe toate tipurile de impozit.

Cel mai bine a mers, însă, încasarea veniturilor pe zona de taxare a muncii, cu un plus nominal de 9,7% la impozitul pe salarii și venit și de 10,3% pe partea contribuțiilor de asigurări sociale (creșteri sub cinci procente în termeni reali, ajustat cu inflația).

Doar că cea mai mare parte din această creștere a venit pe calea refacerii salariilor din sectorul bugetar. Or, salariile de acolo se adaugă la calculul PIB pe principiul că un venit mai mare rezultă dintr-o valoare adăugată mai mare pe zona de servicii sociale. Mai greu de apreciat și, cel puțin la nivel mediatic, nesesizată. Tot e bine că o parte din banii dați în plus la bugetari au ajuns indirect la pensionari.

Care i-au și preluat rapid după o indexare de patru procente, menținînd trendul de cronicizare a deficitului bugetului de asigurări sociale. Ceea ce ridică problema sursei reale de venituri la buget și a repartiției rezultatelor economice, atâtea câte sunt ele. Dacă cei care le produc direct sunt taxați primii și râmân ultimii la beneficii, s-ar putea să nu cupleze deplin la demarajul economic.

Pe lângă problemele care se cronicizează pe partea de plată a pensiilor și de protecție socială, mai îngrijorează ceva. Din datele oficiale, rezultă că investițiile scad, la buget intră încasări tot mai mici din profit, numărul de insolvențe crește an de an, fiscalitatea se accentuează iar creditarea economiei este în suferință, portofoliul de credite fiind în scădere pe 2013 chiar în termeni nominali.

Culmea este că rezultatul economic exprimat sintetic în creșterea PIB este unul pozitiv. Datele semnal pentru primul trimestru din 2013 arată un avans de 0,7% față de trimestrul precedent și de 2,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Pare a se repeta istoria statistică a anului 2012, când datele primare au sugerat altceva decât rezultatul de ansamblu.

Pentru 2012, explicația acestui paradox era că valoarea adăugată brută (VAB) a avut o contribuție negativă la creșterea economică pe 2012 iar valoarea totală pozitivă a venit în urma unei evoluții crescătoare susținute pe partea de impozite nete pe produs (INP). Metodologic, și dacă economia produce ceva mai puțin dar impozitat mai mult, se poate declara creștere economică.

Dar, pe lanțul de modificare a valorilor PIB ( provizoriu, apoi semidefinitiv la un an după și definitiv de-abia la doi ani după anul la care se face referire) a venit rectificarea substanțială a creșterii. Nu doar la nivel absolut, unde s-a dublat, dar și ca sens de evoluție pe VAB, care de la o influență negativă, a ajuns să aibă principala influență pozitivă.

Toate bune și frumoase, chiar dacă s-a revizuit rapid sub o nouă echipă de conducere a INS date oricum provizorii, care nu reclamau o reașezare atât de promptă, având prin definiție un caracter perisabil în timp. Întrebarea care se ridică este cum poate se poate modifica radical rezultatul pe baza acelorași date de intrare, deoarece acestea nu au mai fost revizuite public.

Tehnica de aranjare a florilor în vase după anumite principii se numește ikebana. Se pare că această artă de sorginte japoneză a fost studiată intens și se aplică cu succes în macroeconomia românească. Dar indiferent cu câtă armonie ar fi aranjate plantele în glastră și indiferent ce emoții favorabile ar produce, rezultatul este același. Aranjamentul nu le compensează fragilitatea iar florile nu țin de foame.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.6.2013

2 comentarii

  1. Ioana Haitchi
    26.6.2013, 2:58 pm

    Oare pana cand ne mai furam caciula si mai ales, pe cine ne inchipuim ca pacalim?

  2. Ștefan A.
    26.6.2013, 7:40 pm

    “cincinalul in 4 ani si jumatate” . Cine are o anumita virsta mai tine minte . 🙂
    Acum e ca si atunci doar ca sint mai smecheri in a maslui datele , a muta niste cifre din un capitol in altul .

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult