fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Ikebana cu indicatori: Asigurările sociale au trecut pe minus pentru a reface deficitul la bugetul consolidat

de Marin Pana 26.6.2013

Deficitul bugetului general consolidat s-a diminuat în luna mai la 1,05% din PIB, reintrând în limitele convenite cu organismele financiare internaționale.
Diminuarea de 0,15% din PIB se regăsește, însă, integral, în afectarea echilibrului bugetului de asigurări sociale. Acesta s-a deteriorat cu 0,17% din PIB într-o singură lună și a trecut de la un plus de 594,3 milioane lei la un minus de 473,8 milioane lei.

Succesul de circumstanță, menit să faciliteze din punct de vedere tehnic finalizarea acordului cu FMI, are, prin urmare un cost social, ce urmează a fi acoperit ulterior. Tot ca și până acum, prin transferuri de la bugetul de stat. Unde încasările din impozitul pe profit s-au diminuat cu 5,3% în termeni nominali pe primele cinci luni ale anului. La care se adaugă și deprecierea similară rezultată din inflația pe ultimele 12 luni, de unde o reducere de aproape 11% în termeni reali. Destul de ciudat pentru o economie aflată în creștere.

Ce-i drept, încasările din accize (+6,3%) și TVA (+6%) au ținut pasul cu inflația, pentru a genera încasări mai mari la bugetul de stat. Desigur, se poate merge pe ideea conformării sporite la plata impozitelor, care a diminuat profiturile deși activitatea economică este în avânt. De unde și ideea principiului vaselor comunicante, ce diminuează speranțele în privința încasărilor crescute pe toate tipurile de impozit.

Cel mai bine a mers, însă, încasarea veniturilor pe zona de taxare a muncii, cu un plus nominal de 9,7% la impozitul pe salarii și venit și de 10,3% pe partea contribuțiilor de asigurări sociale (creșteri sub cinci procente în termeni reali, ajustat cu inflația).

Doar că cea mai mare parte din această creștere a venit pe calea refacerii salariilor din sectorul bugetar. Or, salariile de acolo se adaugă la calculul PIB pe principiul că un venit mai mare rezultă dintr-o valoare adăugată mai mare pe zona de servicii sociale. Mai greu de apreciat și, cel puțin la nivel mediatic, nesesizată. Tot e bine că o parte din banii dați în plus la bugetari au ajuns indirect la pensionari.

Care i-au și preluat rapid după o indexare de patru procente, menținînd trendul de cronicizare a deficitului bugetului de asigurări sociale. Ceea ce ridică problema sursei reale de venituri la buget și a repartiției rezultatelor economice, atâtea câte sunt ele. Dacă cei care le produc direct sunt taxați primii și râmân ultimii la beneficii, s-ar putea să nu cupleze deplin la demarajul economic.

Pe lângă problemele care se cronicizează pe partea de plată a pensiilor și de protecție socială, mai îngrijorează ceva. Din datele oficiale, rezultă că investițiile scad, la buget intră încasări tot mai mici din profit, numărul de insolvențe crește an de an, fiscalitatea se accentuează iar creditarea economiei este în suferință, portofoliul de credite fiind în scădere pe 2013 chiar în termeni nominali.

Culmea este că rezultatul economic exprimat sintetic în creșterea PIB este unul pozitiv. Datele semnal pentru primul trimestru din 2013 arată un avans de 0,7% față de trimestrul precedent și de 2,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Pare a se repeta istoria statistică a anului 2012, când datele primare au sugerat altceva decât rezultatul de ansamblu.

Pentru 2012, explicația acestui paradox era că valoarea adăugată brută (VAB) a avut o contribuție negativă la creșterea economică pe 2012 iar valoarea totală pozitivă a venit în urma unei evoluții crescătoare susținute pe partea de impozite nete pe produs (INP). Metodologic, și dacă economia produce ceva mai puțin dar impozitat mai mult, se poate declara creștere economică.

Dar, pe lanțul de modificare a valorilor PIB ( provizoriu, apoi semidefinitiv la un an după și definitiv de-abia la doi ani după anul la care se face referire) a venit rectificarea substanțială a creșterii. Nu doar la nivel absolut, unde s-a dublat, dar și ca sens de evoluție pe VAB, care de la o influență negativă, a ajuns să aibă principala influență pozitivă.

Toate bune și frumoase, chiar dacă s-a revizuit rapid sub o nouă echipă de conducere a INS date oricum provizorii, care nu reclamau o reașezare atât de promptă, având prin definiție un caracter perisabil în timp. Întrebarea care se ridică este cum poate se poate modifica radical rezultatul pe baza acelorași date de intrare, deoarece acestea nu au mai fost revizuite public.

Tehnica de aranjare a florilor în vase după anumite principii se numește ikebana. Se pare că această artă de sorginte japoneză a fost studiată intens și se aplică cu succes în macroeconomia românească. Dar indiferent cu câtă armonie ar fi aranjate plantele în glastră și indiferent ce emoții favorabile ar produce, rezultatul este același. Aranjamentul nu le compensează fragilitatea iar florile nu țin de foame.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.6.2013

2 comentarii

  1. Ioana Haitchi
    26.6.2013, 2:58 pm

    Oare pana cand ne mai furam caciula si mai ales, pe cine ne inchipuim ca pacalim?

  2. Ștefan A.
    26.6.2013, 7:40 pm

    “cincinalul in 4 ani si jumatate” . Cine are o anumita virsta mai tine minte . 🙂
    Acum e ca si atunci doar ca sint mai smecheri in a maslui datele , a muta niste cifre din un capitol in altul .

Lăsați un comentariu


Stiri

România, liderul european al numărului de ore lucrate de angajați: o interpretare a datelor

Marin Pana

România a ocupat în T4 2020 prima poziție în UE la numărul de ore lucrate săptămânal de către angajați, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Agriculturii anunță un program de investiții de 3,2 mld. de euro – bani europeni

Vladimir Ionescu

Un program de investiții în activități în agricultură în valoare de 3,2 miliarde de euro, fonduri europene, va fi lansat în luna iunie, a anunțat… Mai mult

Europa

Dosarul tarifelor vamale la oțel și aluminiu – Acord temporar între SUA și UE

Iulian Soare

Administraţia Biden ar urma să anunţe zilele următoare că a ajuns la un acord provizoriu cu UE privind tarifele vamale suplimentare impuse la importurile de… Mai mult

Stiri

Decizie pentru București: Masca, obligatorie pe o rază de 50 de metri în jurul școlilor

Vladimir Ionescu

Una dintre zonele aglomerate din București unde purtarea măștii rămâne obligatorie va fi perimetrul cu o rază de 50 de metri din jurul școlilor, a… Mai mult

Europa

Rusia a declarat Cehia și SUA țări “neprietenoase”. Reacția autorităților de la Praga

Iulian Soare

O decizie a Rusiei de a plasa Republica Cehă pe o listă ”cu ţări neprietenoase” alături de SUA şi de a limita numărul de angajaţi… Mai mult

Europa

Israel / Conflictul cu Hamas se intensifică, protestele palestinienilor se extind și în Cisiordania

Iulian Soare

Confruntările violente dintre trupele israeliene și palestinieni s-au extins în Cisiordania, iar cele două părți ale conflictului au continuat și pe parcursul nopții să lanseze… Mai mult

Stiri

Decizie: Persoanele vaccinate care vin în România nu mai stau în carantină

Vladimir Ionescu

Persoanele care vin în România din țări încadrate ca aflându-se în zona verde nu mai au nevoie de niciun fel de document, iar persoanele vaccinate… Mai mult