Atacul de la săptămânalul de satiră Charlie Hebdo, de la Paris, a revigorat dezbaterea privind crearea unui serviciu de informaţii/spionaj european. O idee care a fost relansată în 2013 de către comisarul de atunci pentru Justiţie, Drepturi şi Libertăţi, Viviane Reding, în contextul dezvăluirilor lui edward Snowden despre programele de spionaj ale CIA.
Această idee a fost reluată vineri de premierul italian Matteo Renzi, care a afirmat că Uniunea Europeană ar trebui să aibă propria agenţie de informaţii.
„Avem o monedă comună şi trebuie să avem şi un sistem de securitate şi informaţii comun. europa trebuie să fie unită în faţa terorismului”, a argumentat premierul italian.
Acesta a precizat că nu există indicii că Italia s-ar afla sub ameninţarea unor atacuri, dar agenţiile de securitate acţionează ca şi cum ar fi.
Nivelul de securitate în Roma şi în jurul Vaticanului a fost ridicat în septembrie, după ce o conversaţie telefonică interceptată indica faptul că islamiştii radicali plănuiau un atac în calitala Italiei, în inima Bisericii Romano Catolice.
Comisia Europeană şi mari state membre, împotriva unei agenţii de spionaj a UE
Comisia Europeană a arătat luni că nu intenţionează să lanseze crearea unei agenţii europene de informaţii, în ciuda unor eforturi anterioare de a face o astfel de propunere.
În schimb, Comisia vrea să se asigure că schimbul de informaţii la nivelul UE are loc în parmetri mai buni, că centrul de analiză a informaţiilor, departamentul de informaţii IntCen de la nivelul UE colaborează cu celelalte agenţii comunitare, precum Europol.
IntCel este o structură integrată în Serviciul Extern al UE, condusă de fostul şef al serviciilor de informaţii finalndeze, Ilkka Salmi. Într-un interviu acordat în 2014, acesta preciza că IntCel nu are capacitatea de a colecta informaţii, nu adună date personale şi nu derulează operaţiuni clandestine.
Departamentul nu face decât să ofere o analiză şi o imagine de ansamblu asupra unor evenimente precum cel de săptămâna trecută de la Paris.
Unul dintre europarlamentarii liberali cunoscut pentru militantismul în favoarea respectării drepturilor omului, Sophie Int’Veld, spunea luni, citată de EUobserver, că transformarea IntCcen într-o agenţie de informaţii poate avea loc, atâta vreme cât are „o bază legală în tratat, un cadru legislativ şi aranjamente pentru o supraveghere democratică” a acesteia.
Totuşi, în ciuda faptului că unele state membre ar putea agrea ideea, sunt multe care se opun, întrucât vor să fie stăpâne pe chestiunile de securitate internă. Şi este cazul Franţei, al Germaniei şi Marii Britanii.
Pe de altă parte, miniştrii de interne prezenţi duminică la Paris au recunoscut faptul că există o problemă în punerea la comun şi a schimbului de informaţii.
Mecanisme existente la nivelul UE privind schimbul de informaţii
Serviciile de informaţii ale statelor UE cooperează într-o anumită măsură. Schimbul de informaţii despre conflcite şi ameninţări teroriste are lor în intCen, iar specialiştii în contraterorism se întâlnesc periodic întrţun grup de lucru din consiliul UE, numit CP931.
În afara structurilor UE, şefii serviciilor de informaţii ai statelor europene se reunesc în ceea ce numesc Grupul de la Berna şi în Grupul de Contraterorism.
Chiar dacă şeful IntCom a fost destul de vag în privinţa activităţilor de strângere de informaţii, aceasta are loc prin faptul că IntCen îşi trimite angajaţi în state non-UE în vizite de cercetare. dar o face cu acordul statului respectiv.
Serviciul Extern al UE primeşte informaţii de la cele 13 misiuni militare şi civile pe care le are desfăşurate, precum Eulex în Kosovo sau EUTM în Mali.
În plus, Serviciul European de Acţiune Externă are în jur de 40 de ofiţeri de securitate regionali, care transmit rapoarte din ambasadele UE din zone de risc, precum Liban sau Libia. Serviciul foloseşte şi exprţi militari ai ţărilor UE ca ataşaţi militari în mai multe delegaţii ale UE în state terţe.
Totuşi, aceste activităţi nu se compară cu un serviciu de informaţii externe ofensiv, precum MI6 al Regatului Unit sau DGSE din Franţa.
O idee din 2004
Viviane Reding a relansat ideea înfiinţării unui serviciu de informaţii la nivel comunitar, după dezvăluirile că NSA ar fi spionat ceăţenii europeni, dar şi lideri ai unor state UE, printre care şi pe Angela Merkel.
Fostul comisar european argumenta în 2013 că Ue are nevoie, pentru a trata pe picior de egalitate cu SUA, de o agenţie similară NSA şi că ea ar trebui înfiinţată până în 2020.
O astfel de agenţie ar presupune o modificare a tratatului UE.
Ideea a apărut pentru prima dată în 2004, după atentatele de la Madrid, când Austrai şi Blegia au propus crearea unui serviciu de informaţii comunitar. Numai că opoziţia Franţei, Germaniei şi Marii Britanii a făcut ca ea să nici nu fie discutată.
