Iarna administrației locale: 25 de mari orașe cer de la buget 1,25 mld. bani de încălzire. Sunt doar vârful icebergului

1,25 de miliarde lei – aceasta este suma pe care o cer de la guvern administrațiile locale din 25 de municipii – în principal mari orașe – ca ajutoare pentru plata facturilor la încălzire în iarna care vine. Ele sunt, însă, doar ”vârful icebergului”, pentru că majoritatea dintre cele 319 orașe din România se bazează în continuare pe sisteme centralizate de încălzire.

Costurile totale socotite de cele 25 de administrații se ridică la 1,8 miliarde, încă câteva sute de milioane s-ar găsi în bugetele locale.

Problema încălzirii în marile orașe este presantă în condițiile în care costul energiei crește necontrolat, iar proiectul de lege de plafonare a prețurilor la energie – adoptat miercuri de Parlament – nu schimbă cu nimic datele problemei.

Situația este de nerezolvat până la instalarea unui guvern cu puteri depline, care să producă legislație și bani.

Revolta municipiilor: Bucureștiul cumpără gaz direct de la producător, cu 150 lei. Restul ne ducem pe 800 lei, sau cât mai crește…

Asociația Municipiilor din România a trimis un document către ministerul de Finanțe în care prezintă sumele de care au nevoie municipii ca Oradea, Iași, Craiova, Cluj, Constanța și alte 20 de mari orașe pentru a nu ajunge în situația Timișoarei, unde deja căldura a fost oprită în tot orașul.

Anterior, conducerea Asociației a discutat problema cu ministrul de Finanțe, Dan Vîlceanu.

„În această iarnă nu putem face față creșterilor de prețuri pentru a încălzi populația, pentru a ține în viață sistemele centralizate de termoficare. A mai fost o discuție despre tratamentul egal. S-a făcut deja o înțelegere în București ca prețul gazului să fie luat direct cu prețul de la Romgaz de 150 de lei, iar restul primarilor să ne ducem pe 800 – 1.000 de lei sau cât mai crește acest preț. Nu e deloc corect”, a declarat, pentru Europa Liberă, Constantin Toma, președintele executiv al AMR.

Primarii din cele 25 de municipii care au sistem centralizat de încălzire susțin că principalele probleme cu care se confruntă în această perioadă și pentru care solicită sprijin sunt:

• Plata în avans a unor cantități de combustibil
• Realizarea unor lucrări de reparații în sistem de urgență care condiționează funcționarea sistemului de termoficare
• Plata datoriilor restante, în mod deosebit la furnizorii de combustibil
• Susținerea subvenționării costului gigacaloriei

Dan Vîlceanu arată fundul sacului Fondului de rezervă

Ministrul de Finanțe a cerut primarilor să-i spună care este partea din facturile de încălzire pentru iarnă pe care o pot acoperi din bugetele locale.

În urma centralizării datelor, Dan Vîlceanu a constatat că 1,27 miliarde de lei ar trebui să vină de la bugetul central.

Problema este că Fondul de rezervă este aproape gol, premierul împărțind cu generozitate, în special către aleșii locali PNL și UDMR, bani din fondul de rezervă imediat după ce a fost ales președinte PNL la Congresul din 25 septembrie.

Astfel că ministrul Vâlceanu le-a arătat primarilor fundul sacului: în fondul de rezervă se mai găsesc aproape 50 de milioane de lei. Oricum, Florin Cîțu, demis la doar câteva zile după ce a câștigat conducerea partidului, nu are cum rezolva problema pentru că nu poate da în acest moment Ordonanțe de Urgență sau să aprobe o nouă rectificare bugetară, aflându-se în interimat.

Studiu de caz,Timișoara: E.On cere banii înainte sau taie gazul

Aproximativ 50.000 de gospodării din Timișoara, adică peste 100.000 de locuitori, majoritatea spitalelor, toate școlile și instituțiile publice, inclusiv primăria, au rămas marți fără căldură. Situația a fost provocată de decizia E.On de a sista furnizarea de gaze naturale către compania de termoficare Colterm, după ce Primăria Timișoara nu a mai reușit să plătească integral facturile la zi.

Administrația Dominic Fritz a plătit după preluarea mandatului 136 de milioane de lei doar pentru termoficare, sumă ce curpinde și datoriile istorice acumulate încă din 2013, în timpul mandatelor liberalului lui Nicolae Robu, fost primar și fost președinte al organizației locale a PNL. Acesta a fost primar între 2012 și 2020.

Pentru a furniza gaze către Colterm, E.On cere plata în avans. Explozia prețurilor a urcat facturile de 6 – 7 ori și s-a ajuns la 2 – 3 milioane de lei pe zi, bani pe care Primăria nu îi are și care nu au fost prognozați în buget. La începutul anului, administrația condusă de Dominic Fritz a estimat scumpirile la energie la 20 – 30%.

Autoritățile locale au încercat să găsească un nou furnizor, dar condițiile impuse sunt aceleași: sunt cantități mici pe piață, ceea ce se translatează în prețuri foarte mari, și toți furnizorii solicită plata în avans a cantităților dorite.

În momentul de față, Timișoara are nevoie de 150 – 200 de milioane de lei ajutor de la Guvern, pentru a trece cu bine de această iarnă.

Suma este calculată pornind de la premiza dublării prețului perceput de Colterm de la abonați – de la 204 lei, la 408 lei.

Deocamdată, Primăria a cerut insolvența Colterm și încearcă să funcționeze pe sistem de avarie – spitalele vor fi alimentate pe consum minim de gaze și cărbune, măcar pe timpul nopții.

Reamintim că Timișoara nu a primit niciun leu la începutul lunii octombrie, când Guvernul a alocat administrațiilor locale un miliard de lei din Fondul de rezervă.

70% din această sumă a fost distribuită administrațiilor locale conduse de PNL și UDMR.